O substanță surprinzătoare a fost găsită în cometa 3I/ATLAS. Într-o descoperire neașteptată, echipa lui Rohan Rahatgaonkar (doctorand la Instituto de Astrofísica, Pontificia Universidad Católica de Chile) și a lui Darryl Z. Seligman (profesor asistent de fizică și astronomie la Universitatea de Stat din Michigan, SUA) a detectat vapori luminoși de nichel în gazul care înconjoară cometa interstelară 3I/ATLAS, la o distanță extraordinar de mare față de Soare, unde temperaturile sunt mult prea scăzute pentru ca metalele să se poată vaporiza în mod normal. Această observație surprinzătoare oferă noi perspective asupra chimiei materialelor provenite din afara sistemului nostru solar.
Pe 1 iulie 2025, o cartografiere de rutină a cerului realizată de sistemul ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System) a descoperit ceea ce s-a dovedit a fi al treilea obiect interstelar confirmat vreodată. Spre deosebire de predecesorii săi, misteriosul ‘Oumuamua și cometa Borisov, 3I/ATLAS a fost detectată devreme, oferindu-le astronomilor o șansă unică de a observa, în timp real, cum o cometă interstelară prinde „viață” pe măsură ce se apropie de Soare.
Obiectele interstelare sunt neprețuite pentru știință deoarece transportă informații chimice și fizice despre sistemele stelare în care s-au format, probabil în urmă cu miliarde de ani, veritabile capsule ale timpului cosmic. Descoperirea lui 3I/ATLAS deschide o nouă direcție de cercetare în astrofizică. Folosind Very Large Telescope (VLT) din Chile, echipa internațională a urmărit trezirea chimică a acestei comete antice, utilizând spectrografele X-shooter și UVES. Analizele au sugerat că obiectul s-a format cu mult înaintea sistemului nostru solar.
O substanță surprinzătoare a fost găsită în cometa 3I/ATLAS. Pe 20 iulie, la o distanță de 3,88 unități astronomice (aproape de patru ori distanța Pământ-Soare), instrumentele au detectat vapori de nichel în atmosfera subțire a cometei, un rezultat complet neașteptat la asemenea temperaturi scăzute. Pe măsură ce 3I/ATLAS se apropia de Soare, intensitatea vaporilor de nichel a crescut semnificativ.
Până la mijlocul lui august, când cometa ajunsese la 3,07 unități astronomice, s-a identificat și cianogen (CN), o moleculă des întâlnită în cozile cometelor. Însă prezența nichelului fără detectarea concomitentă a fierului a fost derutantă. Această semnătură chimică neobișnuită sugerează că nichelul ar putea fi eliberat nu prin sublimarea metalului solid, ci din molecule complexe care se descompun ușor sub lumina solară, de exemplu, combinații de nichel cu monoxid de carbon sau compuși organici, scrie Space.com.
Datele de la Telescopul Spațial James Webb (JWST) confirmă parțial această ipoteză: observațiile arată că norul de gaz (coma) al cometei conține mai mult dioxid de carbon decât apă, un raport atipic pentru cometele din Sistemul Solar. JWST a detectat, de asemenea, gheață de apă și monoxid de carbon, indicând o compoziție complexă de materiale înghețate care se activează sub căldura solară.
Toate aceste dovezi sugerează că atomii de nichel ar putea fi eliberați prin reacții fotochimice care rup molecule sensibile la radiația solară. Detaliile acestor procese (cum interacționează nichelul, fierul și alte metale) sunt încă în studiu.
Pe măsură ce 3I/ATLAS se apropie de periheliu (cea mai mică distanță față de Soare, pe 29 octombrie), astronomii colectează date esențiale despre chimia materialelor provenite din alte sisteme stelare. Semnăturile chimice observate pot reflecta atât originea antică a cometei, cât și călătoria sa lungă prin spațiul interstelar.
Prin comparația cu cometele din Sistemul Solar și cu vizitatorul anterior 2I/Borisov, cercetătorii încearcă să afle dacă „ingredientele” pentru formarea planetelor sunt comune în toată galaxia sau variază de la o stea la alta.
Descoperirile legate de 3I/ATLAS ne arată că Universul continuă să surprindă prin diversitate și complexitate. Chiar și fenomenele neobișnuite pot fi explicate prin legile chimiei și fizicii, o aducere aminte că cercetarea bazată pe dovezi rămâne cea mai sigură cale spre înțelegerea misterelor cosmice. Echipa internațională, cu membri din Chile, Belgia, Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandă, SUA și Italia, continuă monitorizarea cometei, așteptând noi creșteri de activitate și descoperirea altor specii chimice.
Cu observații coordonate de la sol și din spațiu, oamenii de știință speră să descifreze cât mai multe dintre secretele acestui mesager cosmic, înainte ca el să părăsească sistemul nostru solar pentru totdeauna, ducând cu el amprenta chimică a unei alte lumi.
O galaxie bizară încalcă regulile „evoluției galactice” și îi nedumerește pe astronomi
Un asteroid minuscul a zburat chiar deasupra Antarcticii și nimeni nu l-a văzut venind
Oamenii de știință descoperă că Marte ascunde furtuni de praf mai puternice decât credeam
Telescopul Webb a surprins o supergigantă roșie chiar înainte de a exploda