Trucul „periculos” prin care îl poți face pe ChatGPT să-ți ofere răspunsuri mai bune

Ce poți face pentru a crește precizia lui ChatGPT? Oamenii de știință au descoperit că interacțiunile nepoliticoase cu chatboții de Inteligență Artificială (AI) pot produce răspunsuri ceva mai corecte, deși avertizează asupra efectelor dăunătoare ale unui limbaj degradant.

Ce poți face pentru a crește precizia lui ChatGPT? Un studiu (încă neevaluat prin peer review) a testat dacă tonul utilizatorului influențează acuratețea unui model AI. Cercetătorii au creat 50 de întrebări tip grilă și le-au adaptat cu prefixe pentru a genera cinci tonuri: foarte politicos, politicos, neutru, grosolan și foarte grosolan.

• Cum ne protejează bătăile inimii de cancer? Un studiu anunță o descoperire uluitoare!
• Test de cultură generală. De ce vorbim în somn?

Fiecare întrebare avea patru variante de răspuns, dintre care una era corectă. Cele 250 de variante de întrebări i-au fost puse de zece modelului ChatGPT-4o.

Studiul este disponibil în arhiva preprint arXiv.

Cercetătorii arată ce poți face pentru a crește precizia lui ChatGPT

Rezultatele preliminare arată o corelație clară între ton și performanță: acuratețea a crescut odată cu fiecare treaptă de asprime a tonului. Răspunsurile la prompturi foarte politicoase au avut 80,8% acuratețe, cele politicoase 81,4%, neutre 82,2%, grosolane 82,8% și foarte grosolane 84,8%.

Cercetătorii i-au cerut modelului, înainte de fiecare prompt, să uite conversațiile anterioare pentru a elimina influența tonului precedent, și i-au cerut pur și simplu să aleagă una din cele patru variante, fără explicații.

De ce nu ar trebui să vorbești urât cu chatbotul tău

Autorii subliniază că, deși rezultatul e științific interesant, nu susțin promovarea interfețelor ostile în aplicații reale: limbajul insultător îi poate dăuna experienței utilizatorului, accesibilității și incluziunii și poate normaliza comunicarea agresivă. Ei interpretează rezultatele ca dovadă că modelele mari de limbaj rămân sensibile la indicii superficiale din prompt (prompt engineering), ceea ce poate crea compromisuri între performanță și starea de bine a utilizatorilor.

Studiul recunoaște limitări importante: setul de date (250 întrebări) e relativ mic, experimentul a folosit un singur model, iar măsurarea s-a limitat la alegerea răspunsului corect, neacoperind fluența, coerența sau calitatea raționamentului. Echipa intenționează să extindă testele la alte modele (de ex. Claude, versiuni noi ChatGPT) și la formate mai complexe decât întrebările cu multiple variante de răspuns, scrie LiveScience.

Vă recomandăm să citiți și:

Marea Britanie interzice vânzarea băuturilor energizante minorilor sub 16 ani: „Cum putem aștepta să performeze la școală?”

Sindromul impostorului sau când succesul nu e suficient pentru a te simți competent

Martin Seligman și puterea psihologiei pozitive. Cum putem cultiva fericirea și reziliența

Terapia cu frecvență rezonantă. Royal Rife și conspirația vindecării cancerului