Ce este „Marele Punct Roșu” observat de Telescopul Spațial James Webb în Universul îndepărtat?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ce este „marele punct roșu” din Universul antic? Folosind Telescopul Spațial James Webb (JWST), astronomii au descoperit o gaură neagră supermasivă extrem de activă, care a existat în perioada cunoscută drept „amiaza cosmică”, un moment din istoria Universului situat la aproximativ 4 miliarde de ani după Big Bang. Această descoperire ar putea aduce noi indicii despre misterul modului în care găurile negre ajung să aibă mase de milioane sau chiar miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui.

Noua descoperire face parte dintr-o categorie de obiecte pe care JWST le detectează tot mai des în Universul timpuriu: așa-numitele „puncte roșii mici” („little red dots”), care sunt pete luminoase misterioase vizibile doar datorită sensibilității în infraroșu a telescopului. Totuși, în cazul de față, nu e nimic „mic”: gaura neagră are o masă de circa 100 de milioane de sori și a fost botezată „BiRD”, prescurtare de la Big Red Dot (Marele Punct Roșu).

Deși găurile negre nu emit lumină, ci dimpotrivă, o absorb complet din cauza gravitației uriașe, materia din jurul lor, atrasă și comprimată în timp ce este „devorată”, eliberează radiații intense, formând un quasar. Aceste obiecte pot fi văzute de la distanțe colosale: lumina provenită de la BiRD a călătorit 10 miliarde de ani până să ajungă pe Pământ. BiRD a fost detectată într-o zonă a cerului unde se află și un alt quasar cunoscut, J1030+0524, aflat la circa 12,5 miliarde de ani-lumină.

Astronomii au găsit o gaură neagră supermasivă, pe care au botezat-o „Marele Punct Roșu”

Cercetătorii de la Institutul Național de Astrofizică (INAF, din Italia) au observat-o pe BiRD analizând imaginile și spectrele obținute cu instrumentul NIRCam al lui JWST. În date a apărut o sursă infraroșie intensă, invizibilă în observațiile anterioare în raze X sau radio. „Am analizat spectrul său, care ne oferă informații despre compoziția chimică și proprietățile fizice ale obiectului”, a explicat Federica Loiacono, coordonatoarea echipei.

Spectrul a arătat semnale clare de hidrogen ionizat (linia Paschen gamma) și heliu, ceea ce a permis determinarea distanței și estimarea masei găurii negre. Cu o masă de aproximativ 100 de milioane de sori, BiRD se află mai aproape de noi decât majoritatea „punctelor roșii mici” identificate până acum.

Aceste obiecte compacte, cu semnături spectrale neobișnuite, au stârnit numeroase teorii. Una dintre ele sugerează că ar putea fi „semințele” din care se dezvoltă găurile negre supermasive. Lipsa emisiilor intense de raze X, care ar fi de așteptat în jurul unei găuri negre active, indică faptul că ele ar putea fi acoperite de straturi dense de gaz și praf, care blochează radiațiile de energie mare, permițând totuși trecerea luminii infraroșii, scrie Space.com.

Cum au apărut aceste puncte roșii?

BiRD se remarcă și printre aceste obiecte rare: doar alte două „puncte roșii mici” cunoscute prezintă caracteristici spectrale similare. Comparând datele, cercetătorii au observat asemănări clare în lățimea liniilor spectrale, masa găurii negre și densitatea gazului, concluzionând că BiRD face parte din aceeași familie.

Descoperirea nu doar confirmă existența acestor obiecte în perioada „amiezii cosmice”, ci și sugerează că ele erau mult mai numeroase decât se credea. „Provocarea acum este să extindem studiul la un eșantion mai mare de puncte roșii apropiate, pentru a înțelege mai bine originea și evoluția lor. JWST a deschis o frontieră complet nouă în astrofizica extragalactică: ne dezvăluie obiecte a căror existență nici măcar nu o bănuiam, iar acesta este abia începutul aventurii”, a declarat Loiacono.

Studiul a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii au găsit un obiect întunecat misterios în Universul îndepărtat

Cometa 3I/ATLAS contrazice tot ce au crezut astronomii despre alte sisteme planetare

„Plouă” cu sateliți pe Pământ! De ce Elon Musk pierde zeci de nave spațiale?

Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au aprins „luminițele” la începutul Universului