Nu telefonul este problema! De ce scad performanțele școlare ale copiilor?

De ce scad performanțele școlare ale copiilor? În timp ce profesorii și cadrele universitare se plâng că Inteligența Artificială generativă distruge educația, o expertă sugerează că adevărata problemă tehnologică din clasă ne privește în față de zeci de ani: laptopurile.

Asta ar putea explica, scrie profesoara de psihologie Jean M. Twenge, de la San Diego State University (SUA) într-un articol de opinie pentru The New York Times, de ce scad performanțele școlare ale copiilor, acestea ajungând în 2023 și 2024 la cel mai mic nivel din ultimii douăzeci de ani. Fenomenul pare global: performanța elevilor de 15 ani la matematică, lectură și științe a atins un minimum istoric în 2022.

• De ce mahmureala este mai greu de suportat odată cu vârsta?
• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?

„Astăzi, aproape fiecare elev de gimnaziu și liceu, și mulți din clasele primare, vine cu un laptop sau o tabletă la școală și le folosește acasă pentru teme”, a observat Twenge, care studiază de aproape un deceniu modul în care smartphone-urile afectează performanța academică și sănătatea mintală.

Dar, „deși părea o idee bună să îi oferim fiecărui copil propriul dispozitiv”, adaugă Twenge, „este clar că aceste politici au eșuat”.

De ce scad performanțele școlare ale copiilor? Smartphone versus laptop

S-a vorbit mult despre efectele nocive ale smartphone-urilor asupra atenției și comportamentului, greu de ignorat din cauza omniprezenței lor. Școlile, văzând pericolul, au început să interzică telefoanele, dar nu și laptopurile, deși un laptop poate oferi exact aceleași distrageri ca un telefon, ba chiar mai multe. Situația este complicată de faptul că multe școli oferă și chiar impun folosirea laptopurilor în clasă, ceea ce face imposibil ca părinții să le solicite profesorilor sau administratorilor să le elimine.

Twenge indică un volum masiv de dovezi despre cât de disruptive pot fi aceste dispozitive. Un studiu din 2016 realizat pe studenți de la Michigan State (SUA) arăta că, în medie, aceștia își petreceau 40% din timpul de la curs navigând pe rețele sociale, verificând e-mailul sau uitându-se la videoclipuri. Cu alte cuvinte: nu învățând. O meta-analiză din 2018, care a reunit 24 de studii, a constatat că studenții care își luau notițe la laptop aveau cu 75% mai multe șanse să pice cursul în comparație cu cei care scriau de mână.

Ce este de făcut?

Iar într-un studiu propriu publicat în luna octombrie a.c. în Journal of Adolescence, Twenge a descoperit că scorurile la testele standardizate la matematică, lectură și științe au scăzut mai mult în țările în care elevii își petreceau mai mult timp folosind laptopuri și alte dispozitive în scop recreativ în timpul orelor, în comparație cu țările în care timpul de folosire era mai redus.

Finlanda, „cândva considerată ca având unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume”, spune Twenge, este un exemplu trist. În 2022, elevii finlandezi au declarat că pierd aproape 90 de minute pe zi la școală pe dispozitive. Coincidență sau nu, rezultatele lor la teste s-au prăbușit între 2006 și 2022. În contrast, în Japonia, spune Twenge, elevii își petrec mai puțin de 30 de minute pe zi în activități recreative pe dispozitive, iar performanțele lor academice au rămas stabile, notează Futurism.

„Pare absurd să trebuiască să spunem asta, dar distragerea digitală este devastatoare pentru performanța academică”, scrie Twenge, citând un studiu din 2021.

„Cu cât studenții petrec mai mult timp făcând altceva pe laptop în timpul cursurilor, cu atât sunt mai slabe rezultatele la examene, chiar și după ce luăm în considerare capacitatea lor academică”, a concluzionat cercetătoarea.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au aflat de ce pacienții cu Alzheimer își uită familia și prietenii

Test de cultură generală. De ce nu mâncăm lebede sau pescăruși, dar mâncăm găini?

Scanările cerebrale dezvăluie ce se întâmplă în creierul nostru înainte de a adormi

Oamenii de știință au descoperit o substanță chimică în creier legată de traumă și depresie