Telescopul Webb a găsit o exoplanetă cu o compoziție inexplicabilă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Începând cu anii 1990, oamenii de știință au descoperit numeroase exoplanete bizare: lumi extrem de fierbinți, giganți care orbitează mai multe stele sau planete cu traiectorii neobișnuite. Chiar și așa, nimic nu se compară cu această exoplanetă cu o compoziție inexplicabilă: PSR J2322-2650b, una dintre cele mai stranii descoperite vreodată.

Această exoplanetă cu o compoziție inexplicabilă este neobișnuită încă de la început pentru că orbitează un pulsar, o stea neutronică pulsantă, formată în urma unei supernove. Pulsarii sunt nucleele colapsate ale unor stele masive, comprimate într-un volum mai mic decât un oraș, dar cu o masă similară cu cea a Soarelui, care emit radiații extrem de intense. Cu toate acestea, în jurul unui asemenea obiect violent există o planetă.

PSR J2322-2650b are aproximativ masa lui Jupiter și își completează orbita în doar 7,8 ore. Distanța față de pulsar este de numai 1% din distanța Pământ-Soare, iar gravitația enormă a stelei neutronice o deformează. Planeta nu este sferică, ci seamănă mai degrabă cu o lămâie.

O exoplanetă cu o compoziție inexplicabilă orbitează un pulsar

Însă adevărata surpriză a venit odată cu observațiile realizate de Telescopul Spațial James Webb (JWST ). JWST a descoperit că atmosfera planetei este compusă aproape exclusiv din heliu și carbon. Carbon care, cel mai probabil, se transformă în ploi de diamante în straturile adânci ale planetei. Nicio altă planetă cunoscută nu are o asemenea atmosferă, iar explicațiile lipsesc deocamdată.

„A fost o surpriză absolută. Îmi amintesc că reacția noastră colectivă a fost: ‘Ce naiba este asta?’ Este extrem de diferit de ceea ce ne așteptam”, a declarat Peter Gao, coautor al studiului.

Deși JWST nu poate vedea direct radiațiile pulsarului, acestea influențează atmosfera planetei într-un mod detectabil în infraroșu. „Acest sistem este unic pentru că putem observa planeta iluminată de steaua-gazdă, fără să vedem deloc steaua-gazdă. Obținem astfel un spectru extrem de curat”, a explicat Maya Beleznay.

„Este un nou tip de atmosferă planetară pe care nimeni nu l-a mai văzut până acum. În loc de molecule obișnuite precum apa sau dioxidul de carbon, am detectat molecule de carbon, în special C3 și C2”, a spus Michael Zhang, coordonatorul studiului.

Cum a apărut această planetă?

Dominanța carbonului indică absența aproape totală a oxigenului și azotului. Dintre cele aproximativ 150 de exoplanete ale căror atmosfere au fost analizate până acum, aceasta este singura cu o asemenea compoziție, scrie IFL Science.

Originea planetei rămâne un mister. Nu pare să fi fost o planetă obișnuită și nici un rest de stea distrusă într-un sistem de tip „văduvă neagră”. „Pare să excludă toate mecanismele de formare cunoscute”, a explicat Zhang.

O posibilă ipoteză sugerează că obiectul ar putea fi nucleul dezgolit al unei stele. „Cristalele de carbon pur plutesc spre suprafață și se amestecă cu heliul. Dar rămâne neclar cum sunt ținute la distanță oxigenul și azotul”, a spus Roger Romani.

„Dar este plăcut să nu știm totul. Este grozav să ai un puzzle de rezolvat”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.

Vă recomandăm să citiți și:

Premieră în astronomie: explozie cosmică de peste 7 ore, detectată cu telescopul spațial Fermi

O supernovă sugerează că planetele asemănătoare Pământului sunt frecvente în Univers

Oamenii de știință au găsit un „păianjen” uriaș pe unul dintre sateliții naturali ai lui Jupiter

Regiunile interzise de pe Marte: Ce nu ai voie să faci aici?