Cum îți pot afecta căștile sănătatea auzului și ce poți face pentru a te proteja

Căștile au devenit atât de firești în viața noastră cotidiană, încât unii dintre noi cu greu ne mai imaginăm un drum cu autobuzul, o plimbare prin oraș sau o zi de lucru fără ele; ascultăm muzică, podcasturi, vizionăm seriale, participăm la videoconferințe sau pur și simplu ne izolăm de zgomotul lumii, ele fiind folosite deopotrivă de copii, de adolescenți, de adulți activi și de persoane în vârstă. Dar tocmai această normalizare a lor maschează riscuri reale pentru sănătatea auditivă, pentru că, așa cum explică audiologii de la University of Utah Health (SUA), orice expunere prelungită la sunete puternice produce, în timp, modificări ale urechii interne, iar aceste modificări sunt cumulative și ireversibile.

Dr. Kate Johnson, audiolog specializat în pierderile de auz cauzate de zgomot, citată de healthcare.utah.edu, spune că deteriorarea apare întotdeauna dintr-o combinație între volum și durată, două variabile care acționează simultan. Cu cât volumul este mai ridicat, cu atât scade dramatic timpul în care urechea poate tolera zgomotul fără a suferi leziuni. Iar acesta este un aspect adesea trecut cu vederea, mai ales într-o lume în care dispozitivele portabile moderne pot atinge valori extrem de ridicate, în jur de 115–120 dB, unele modele depășind chiar 125 dB. Sunt niveluri comparabile cu un concert rock sau cu o sirenă aflată la câțiva metri distanță, suficient pentru a produce leziuni în numai câteva secunde, traume acustice ce poate lăsa urmări pentru tot restul vieții.

Audiologii recomandă ca volumul să fie menținut sub 60% din maximumul dispozitivului. Nivelurile sonore între 65 și 85 dB sunt comparabile cu o conversație obișnuită sau cu traficul urban, însă doar valorile de la baza intervalului – aproximativ 65–70 dB – pot fi tolerate perioade îndelungate fără riscuri. Pe măsură ce sunetul se apropie de 85 dB, expunerea devine periculoasă, acesta fiind de fapt pragul maxim admis pentru opt ore de ascultare continuă (înainte de a începe degradarea auditivă), nu un nivel lipsit de risc. Paradoxal, pentru mulți utilizatori această zonă pare prea „joasă”, nu pentru că urechea ar avea nevoie de mai mult, ci pentru că zgomotul de fond al societății moderne, de la transportul public la deschiderea ferestrei într-un oraș mare, ne obligă să ridicăm volumul pentru a compensa mediul, fragmentând subtil percepția despre ceea ce este sau nu sigur.

Durata ascultării contribuie la rândul ei la acumularea daunelor. Chiar dacă nivelul volumului nu depășește limita de risc, expunerea repetată, ore întregi, zi de zi, poate afecta încet, dar constant, celulele sensibile ale cohleei (structura spiralată din urechea internă, plină cu lichid și celule ciliate, care transformă vibrațiile sonore în semnale nervoase trimise către creier).

Iar această vulnerabilitate devine și mai relevantă atunci când privim efectele cumulative pe termen lung ale expunerii la zgomot. Organizațiile medicale notează deja o creștere alarmantă a cazurilor de pierdere auditivă în rândul adolescenților, unde aproximativ unul din cinci prezintă semne timpurii de afectare, un procent cu 30% mai mare decât acum două decenii. Primele semnale sunt uneori greu de remarcat, de la un țiuit persistent, la dificultatea de a înțelege vorbirea într-un mediu aglomerat, nevoia de a crește volumul televizorului sau percepția că interlocutorii articulează neclar. Multe dintre aceste simptome sunt ignorate sau puse pe seama oboselii, însă ele indică deja faptul că urechea a fost suprasolicitată și nu a avut suficient timp pentru a se recupera între episoadele de expunere.

În acest context, alegerea unor căști potrivite poate face diferența, însă nu în modul în care mulți cred. Audiologii subliniază că nu există un model „fizic” de căști care să fie în sine mai sigur. Dar riscul nu vine din designul lor, ci din nivelul de sunet la care sunt folosite. Totuși, anumite caracteristici, cum ar fi tehnologia de anulare a zgomotului, contribuie la protecția urechii prin faptul că permit ascultarea la un volum mai redus, fără ca utilizatorul să forțeze dispozitivul pentru a acoperi sunetele din mediul exterior. În același timp, stabilirea unei limite de volum pe telefon sau pe căști, alternarea ascultării cu pauze regulate și folosirea conștientă a acestor dispozitive sunt practici simple care pot preveni deteriorarea auditivă, mai ales la copii, care învață comportamentele sănătoase observându-i pe adulți.

În cele din urmă, experții spun că deși căștile ne fac viața mai plăcută și mai comodă, folosirea lor responsabilă este esențială pentru sănătatea noastră pe termen lung, mai ales conștientizând ideea că auzul nu se regenerează, iar pierderea auditivă indusă de zgomot este ireversibilă.

Surse:

https://healthcare.utah.edu/healthfeed/2024/01/listen-headphone-use-can-impact-your-hearing-health

https://www.cdc.gov/niosh/noise/about/noise.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Obiceiul care face diferența pentru sănătate. Este mai important decât dieta și sportul!

Deținerea unui smartphone la vârsta de 12 ani a fost asociată cu riscuri pentru sănătatea mintală și cea fizică

De ce exercițiile fizice sunt atât de benefice pentru sănătate? Cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de a afla!

Somnul prost nu influenţează negativ doar sănătatea, ci și deciziile financiare