De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?

De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online? Adulții în vârstă se descurcă bine, în experimente, la identificarea informațiilor false, însă sunt mai predispuși decât tinerii să aprecieze și să distribuie dezinformare online. Acest paradox a fost tema centrală a unei prelegeri recente din cadrul Misinformation Speaker Series, organizată de Shorenstein Center on Media, Politics and Public Policy.

De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online? Explicația, potrivit lui Ben Lyons, profesor asistent de comunicare la University of Utah (SUA), ține de partizanat și de așa-numitul „congeniality bias”: tendința de a căuta și a crede informații care confirmă convingerile existente și de a evita sau respinge datele contradictorii.

• Astronomii au rezolvat un mister al uneia dintre cele mai ciudate stele de pe cer
• Stresul influențează consumul de cannabis nu doar la oameni, ci și la șobolani

„Adulții în vârstă manifestă un congeniality bias mult mai pronunțat. Adulții în vârstă apreciază acuratețea, cel puțin la nivel declarativ, dar aceste trăsături politice asociate vârstei, interesul, sofisticarea și intensitatea efectelor partizane, pot remodela, în practică, ce înseamnă adevărul, filtrându-l prin identitatea politică”, spune Lyons, autor al unui studiu publicat în Public Opinion Quarterly.

Un studiu a căutat să afle de ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online

În cercetarea sa, Lyons a analizat experimente de tip sondaj cu aproximativ 10.000 de respondenți și date privind utilizarea internetului de la circa 4.500 de persoane. În medie, adulții cu vârste de peste 60 de ani s-au dovedit la fel de sceptici față de titlurile false ca persoanele mai tinere. Cu toate acestea, ei au fost mai predispuși să citească și să distribuie dezinformare.

Lyons a testat explicațiile frecvent invocate: alfabetizarea digitală mai scăzută și declinul cognitiv. Datele nu au confirmat însă aceste ipoteze, scrie Phys.org.

„Alfabetizarea digitală scade, într-adevăr, odată cu vârsta, ceea ce nu e surprinzător. Dar alfabetizarea media este mai ridicată în aceste eșantioane; înțelegerea modului în care funcționează știrile crește odată cu vârsta”, spune el. Cu alte cuvinte, adulții cu vârste de peste 60 de ani se descurcă mai greu în mediile online, dar înțeleg mai bine producerea știrilor.

Este îmbătrânirea cognitivă de vină?

Lyons a pus sub semnul întrebării și ideea că îmbătrânirea cognitivă îi face automat mai vulnerabili la dezinformare. Deși unele abilități scad, altele, memoria semantică, cunoștințele generale și reglarea emoțională, sunt adesea mai puternice și pot ajuta la evaluarea informațiilor.

Analizând reflecția cognitivă, capacitatea de a depăși răspunsurile intuitive greșite, Lyons a constatat că aceasta crește cu vârsta, dar influența ei asupra discernământului scade. „O reflecție cognitivă mai ridicată este asociată cu o respingere mult mai mare a știrilor false la tineri… iar la adulții în vârstă efectul este mult mai slab”, spune cercetătorul.

Demontarea acestor mituri l-a condus la explicația centrală: partizanatul. „Adulții în vârstă tind să se bazeze mai mult pe cunoștințele anterioare pentru a reduce efortul cognitiv, dar, în plan politic, aceste cunoștințe sunt mai probabil marcate de părtiniri”, explică el.

În final, Lyons subliniază că, deși proporțional mai mulți adulți în vârstă distribuie dezinformare decât tinerii, procentajul total rămâne redus. Lyons a fost ultimul invitat al seriei Misinformation Speaker Series în toamna lui 2025, iar evenimentele vor fi reluate în această primăvară.

Vă recomandăm să citiți și:

Știința explică: de ce „noaptea este un sfetnic bun”?

O descoperire legată de intestin ar putea schimba modul în care tratăm obezitatea și diabetul

Teoria atașamentului: De ce modul în care am fost iubiți în copilărie ne decide relațiile din prezent?

Obiceiuri financiare sănătoase: Cum învingem inflația?