TikTok a fost lansat ca o platformă de divertisment construită în jurul videoclipurilor scurte și al unui algoritm capabil să personalizeze rapid fluxul de conținut care promite să îți arate exact ce îți place.
În mai puțin de un deceniu, aplicația a devenit unul dintre cele mai influente produse culturale ale generației tinere, depășind în popularitate rețele consacrate precum Instagram sau Facebook.
Cu toate acestea, ascensiunea sa nu a fost lipsită de controverse. În jurul TikTok s-au acumulat scandaluri de securitate, probleme de confidențialitate și critici din partea psihologilor, care atrag atenția asupra impactului pe care platforma îl are asupra sănătății mintale.
Cel mai discutat scandal legat de TikTok privește modul în care sunt gestionate datele utilizatorilor. Aplicația aparține companiei ByteDance, cu sediul la Beijing, iar autoritățile din SUA și Europa au exprimat în repetate rânduri temeri că datele colectate ar putea fi accesate de guvernul chinez. În mai 2025, Comisia irlandeză pentru protecția datelor a aplicat TikTok o amendă de 530 de milioane de euro pentru transferuri ilegale de date către China.
Ancheta a concluzionat că informațiile utilizatorilor europeni nu au fost protejate conform Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), cadrul legal al Uniunii Europene care stabilește reguli stricte pentru colectarea, stocarea și transferul datelor personale. Pentru o aplicație cu sute de milioane de conturi active pe continent, scandalul a ridicat întrebări serioase legate de securitate digitală.
Al doilea mare scandal a venit din Statele Unite, unde Departamentul de Justiție a intentat proces împotriva companiei pentru încălcarea legislației privind protecția online a copiilor. Procurorii au susținut că TikTok a colectat date de la utilizatori sub 13 ani fără consimțământul părinților, încălcând legea COPPA (Children’s Online Privacy Protection Act – legea federală americană care reglementează modul în care companiile pot colecta, utiliza și stoca datele personale ale copiilor sub 13 ani).
Platforma a introdus ulterior setări speciale pentru conturile minorilor și limite de timp, însă criticii consideră că măsurile sunt mai degrabă cosmetice. În practică, milioane de copii sub vârsta minimă declarată folosesc aplicația zilnic, expunându-se la conținut nepotrivit și la presiuni sociale greu de gestionat. (Începând cu 10 decembrie a.c., Australia a devenit prima țară din lume care interzice accesul minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale, o măsură menită să limiteze expunerea copiilor la conținut nociv și la mecanismele de dependență digitală. Autoritățile australiene au argumentat decizia prin creșterea problemelor de sănătate mintală în rândul adolescenților și prin dificultatea platformelor de a aplica eficient propriile reguli de protecție. Inițiativa este privită ca un posibil precedent pentru alte state care analizează restricții similare.)
În paralel, Uniunea Europeană a deschis propriile investigații legate de modul în care TikTok respectă legislația privind protecția consumatorilor. Îngrijorarea principală este accesul angajaților ByteDance din China la datele europenilor. Euronews relata în 2023 că, deși compania a promis că va stoca datele utilizatorilor UE pe servere din Europa, implementarea reală întârzie, iar măsurile de transparență sunt considerate insuficiente. În mai multe state membre, inclusiv Franța și Olanda, autoritățile au cerut restricții suplimentare pentru utilizarea aplicației de către funcționarii publici.
Un alt scandal ține de conținutul care circulă pe platformă. Un studiu publicat de The Guardian în 2025 a arătat că peste jumătate dintre videoclipurile populare etichetate #mentalhealthtips conțin informații eronate sau generalizări periculoase. De la sfaturi simpliste pentru tratarea anxietății până la recomandări de auto-diagnosticare a ADHD, videoclipurile pot induce în eroare utilizatorii, în special adolescenții.
Problema este că algoritmul TikTok funcționează prin recompensarea rapidă a interacțiunilor: cu cât un clip primește mai multe vizualizări și reacții, cu atât devine mai vizibil. Rezultatul este o avalanșă de conținut care poate fi captivant, dar nu neapărat corect. De aceea, psihologii avertizează că acest tip de expunere poate agrava anxietatea și poate încuraja comparațiile sociale nesănătoase. În loc să caute ajutor medical specializat, mulți tineri ajung să își pună singuri etichete bazate pe câteva secunde de video.
Al cincilea mare scandal s-a legat de securitatea națională. În ultimii ani, mai multe state, inclusiv Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Australia, au interzis folosirea TikTok pe telefoanele de serviciu ale angajaților guvernamentali. Motivul: riscul ca datele colectate de aplicație să fie exploatate în scopuri de spionaj. AP News a relatat că în unele țări interdicția a fost extinsă chiar și în armata națională. Deși compania respinge acuzațiile și susține că nu a furnizat niciodată date guvernului chinez, suspiciunile rămân, alimentate de tensiunile geopolitice tot mai puternice dintre Beijing și Occident.
Dincolo de dimensiunea geopolitică și legală, TikTok ridică întrebări serioase legate de efectele asupra utilizatorilor. Psihologii subliniază că aplicația combină toate elementele care pot genera dependență: recompense imediate, flux nesfârșit de conținut și o comunitate globală care reacționează în timp real. „Structura algoritmului și vizibilitatea instantanee a reacțiilor transformă experiența într-o competiție constantă pentru validare”, arată un studiu realizat de Harvard’s Petrie-Flom Center.
Mai mult, conținutul sensibil – de la tulburări de alimentație până la automedicație – este larg distribuit, iar filtrele de moderare nu reușesc întotdeauna să protejeze utilizatorii vulnerabili. Un raport academic publicat pe arXiv în 2025 arăta că videoclipurile despre diete extreme sau metode de slăbire rapidă circulă masiv pe platformă, unele dintre ele ajungând la milioane de vizualizări.
În același timp, specialiștii în media digitală atrag atenția că TikTok are și beneficii: oferă un spațiu de exprimare creativă, de apartenență la comunități și de informare rapidă. Problema nu este atât platforma în sine, cât lipsa unor mecanisme clare prin care utilizatorii să poată filtra informațiile.
Privit în ansamblu, TikTok concentrează multe dintre tensiunile mediului digital actual: inovație accelerată, acces global și reguli care încearcă să țină pasul cu efectele reale asupra utilizatorilor. Pentru cei care aleg să rămână pe platformă, miza nu este abandonul total, ci construirea unei relații mai conștiente, care presupune controlul timpului petrecut, verificarea informațiilor și apelarea la specialiști atunci când apar probleme legate de sănătatea mintală.
Surse:
TikTok anunță un megaproiect în Brazilia
De ce mai multe familii din Italia au decis să dea în judecată Meta și TikTok?
Gențile de lux, ținta controverselor pe TikTok: Fenomenul global al produselor contrafăcute
De ce Parlamentul Franței recomandă interzicerea TikTok pentru copiii sub 15 ani