Despre Groenlanda, multă vreme, se știa în special faptul că este cea mai mare insulă din lume, acoperită în mare parte de gheață, locuită de puțini oameni și legată mai degrabă de povești despre vikingi, ghețari și climă extremă. Colonizată de nordici sub conducerea lui Erik cel Roșu în jurul anului 985, insula a rămas secole la rând la marginea interesului economic global. În ultimii ani, însă, Groenlanda a început să apară tot mai des în discursurile politice și economice internaționale, inclusiv în urma unor declarații care au părut, la prima vedere, excentrice, precum ideea cumpărării insulei. Dincolo de retorică, motivul este mult mai concret: sub gheața și stâncile Groenlandei se află unele dintre cele mai promițătoare zăcăminte de „pământuri rare” din lume.
Groenlanda este o insulă situată între Oceanul Arctic și Atlanticul de Nord, formată geologic din unele dintre cele mai vechi roci de pe planetă. Tocmai această vechime explică bogăția sa în minerale strategice, resurse care, mult timp, au rămas inaccesibile din cauza gheții și a izolării. În ultimii ani însă, topirea parțială a ghețarilor și progresul tehnologiilor de exploatare au făcut ca aceste zăcăminte să devină tot mai vizibile pe harta intereselor economice globale.
Așa-numitele „pământuri rare” nu sunt un tip de sol, ci un grup de 17 elemente chimice esențiale pentru tehnologia modernă. Ele includ cele 15 elemente ale seriei lantanidelor, la care se adaugă scandiu și itriu. Deși numele sugerează raritate, multe dintre aceste elemente nu sunt, de fapt, extrem de rare în scoarța terestră. Dificultatea constă în faptul că ele apar rar în concentrații exploatabile și sunt costisitor de separat și procesat. Printre aceste elemente se află itriul, un metal mai puțin cunoscut publicului larg, dar extrem de important pentru industria modernă. Itriul este folosit în ecrane LED și LCD, în lasere, în aliaje speciale, în tehnologii medicale, în industria aeronautică și în numeroase aplicații militare. Fără el și fără celelalte pământuri rare, o mare parte din tehnologia pe care o folosim zilnic, de la telefoane mobile și mașini electrice până la turbine eoliene și sisteme de ghidaj, pur și simplu nu ar funcționa.
De ce este Groenlanda atât de importantă în acest context? Pentru că aici se află unele dintre cele mai mari zăcăminte neexploatate de pământuri rare din lume, inclusiv depozite care conțin cantități semnificative de itriu, neodim, praseodim, disprosiu și alte elemente critice. În sudul Groenlandei, la Kvanefjeld, se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare identificate până acum, un loc care a devenit rapid un punct fierbinte pe harta intereselor economice globale. Dar miza nu este doar economică, ci și strategică. În prezent, China domină nu doar extracția, ci mai ales procesarea globală a pământurilor rare. Acest lucru oferă Beijingului un avantaj geopolitic considerabil, pentru că multe industrii critice din Occident depind de aceste materiale. Din acest motiv, Statele Unite și Uniunea Europeană caută de ani buni surse alternative, iar Groenlanda apare ca una dintre cele mai promițătoare opțiuni.
Totuși, exploatarea acestor resurse nu este deloc simplă. Problemele sunt multiple: costurile ridicate, infrastructura limitată, condițiile climatice dificile și, nu în ultimul rând, îngrijorările legate de mediu. Unele zăcăminte de pământuri rare sunt asociate și cu prezența uraniului, un element radioactiv a cărui exploatare implică riscuri de contaminare, depozitare a deșeurilor și opoziție publică puternică. În Groenlanda, unde protecția mediului este un subiect extrem de sensibil, aceste proiecte au stârnit controverse serioase și chiar au influențat alegeri și schimbări de guvern.
Pentru populația locală, miza este dublă. Pe de o parte, dezvoltarea industriei miniere ar putea aduce locuri de muncă, investiții și o mai mare autonomie economică față de Danemarca, statul de care Groenlanda aparține în prezent și care îi asigură o mare parte din buget prin subvenții anuale. Pe de altă parte, există temerea că o expansiune rapidă a exploatărilor ar putea afecta iremediabil un mediu extrem de fragil și un mod de viață construit, de generații, în jurul pescuitului și a vânătorii.
Din punct de vedere tehnologic, rolul pământurilor rare este astăzi esențial. Ele sunt folosite, de exemplu, în magneții permanenți din motoarele electrice ale mașinilor și turbinelor eoliene, în bateriile pentru vehicule electrice, în smartphone-uri, în sateliți și rachete, în sistemele radar și în echipamente medicale precum aparatele RMN. Întreaga infrastructură energetică modernă depinde de aceste elemente. Tranziția către energie verde a făcut ca cererea pentru ele să crească rapid, iar fără itriu, neodim și alte elemente din această categorie, multe dintre obiectivele climatice asumate la nivel global ar deveni mult mai greu de realizat.
Groenlanda nu va deveni peste noapte o superputere minieră. Dar, într-o lume în care tehnologia, energia și securitatea depind de resurse limitate, poziția ei strategică este deja clară. Sub stratul de gheață se află minerale capabile să influențeze echilibrele economice și geopolitice ale secolului XXI. O insulă considerată mult timp periferică a ajuns, fără să-și schimbe radical viața de zi cu zi, în centrul atenției marilor puteri.
Surse:
https://www.csis.org/analysis/greenland-rare-earths-and-arctic-security
https://fortune.com/2026/01/11/why-greenland-rare-earths-metals-minerals-is-so-hard-mining/
„Dacă europenii nu vor să ne dea Groenlanda, noi ne vom aminti”, a avertizat Donald Trump
Câți dintre americani sunt de acord cu Donald Trump în ceea ce privește Groenlanda
Ce ar face Europa dacă Statele Unite ar trece la fapte în legătură cu Groenlanda?