Home » Știință » Pământurile rare care pun Groenlanda pe harta marilor mize globale

Pământurile rare care pun Groenlanda pe harta marilor mize globale

Pământurile rare care pun Groenlanda pe harta marilor mize globale
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 28.01.2026

Despre Groenlanda, multă vreme, se știa în special faptul că este cea mai mare insulă din lume, acoperită în mare parte de gheață, locuită de puțini oameni și legată mai degrabă de povești despre vikingi, ghețari și climă extremă. Colonizată de nordici sub conducerea lui Erik cel Roșu în jurul anului 985, insula a rămas secole la rând la marginea interesului economic global. În ultimii ani, însă, Groenlanda a început să apară tot mai des în discursurile politice și economice internaționale, inclusiv în urma unor declarații care au părut, la prima vedere, excentrice, precum ideea cumpărării insulei. Dincolo de retorică, motivul este mult mai concret: sub gheața și stâncile Groenlandei se află unele dintre cele mai promițătoare zăcăminte de „pământuri rare” din lume.

Groenlanda este o insulă situată între Oceanul Arctic și Atlanticul de Nord, formată geologic din unele dintre cele mai vechi roci de pe planetă. Tocmai această vechime explică bogăția sa în minerale strategice, resurse care, mult timp, au rămas inaccesibile din cauza gheții și a izolării. În ultimii ani însă, topirea parțială a ghețarilor și progresul tehnologiilor de exploatare au făcut ca aceste zăcăminte să devină tot mai vizibile pe harta intereselor economice globale.

Așa-numitele „pământuri rare” nu sunt un tip de sol, ci un grup de 17 elemente chimice esențiale pentru tehnologia modernă. Ele includ cele 15 elemente ale seriei lantanidelor, la care se adaugă scandiu și itriu. Deși numele sugerează raritate, multe dintre aceste elemente nu sunt, de fapt, extrem de rare în scoarța terestră. Dificultatea constă în faptul că ele apar rar în concentrații exploatabile și sunt costisitor de separat și procesat. Printre aceste elemente se află itriul, un metal mai puțin cunoscut publicului larg, dar extrem de important pentru industria modernă. Itriul este folosit în ecrane LED și LCD, în lasere, în aliaje speciale, în tehnologii medicale, în industria aeronautică și în numeroase aplicații militare. Fără el și fără celelalte pământuri rare, o mare parte din tehnologia pe care o folosim zilnic, de la telefoane mobile și mașini electrice până la turbine eoliene și sisteme de ghidaj, pur și simplu nu ar funcționa.

De ce este Groenlanda atât de importantă în acest context? Pentru că aici se află unele dintre cele mai mari zăcăminte neexploatate de pământuri rare din lume, inclusiv depozite care conțin cantități semnificative de itriu, neodim, praseodim, disprosiu și alte elemente critice. În sudul Groenlandei, la Kvanefjeld, se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de pământuri rare identificate până acum, un loc care a devenit rapid un punct fierbinte pe harta intereselor economice globale. Dar miza nu este doar economică, ci și strategică. În prezent, China domină nu doar extracția, ci mai ales procesarea globală a pământurilor rare. Acest lucru oferă Beijingului un avantaj geopolitic considerabil, pentru că multe industrii critice din Occident depind de aceste materiale. Din acest motiv, Statele Unite și Uniunea Europeană caută de ani buni surse alternative, iar Groenlanda apare ca una dintre cele mai promițătoare opțiuni.

Totuși, exploatarea acestor resurse nu este deloc simplă. Problemele sunt multiple: costurile ridicate, infrastructura limitată, condițiile climatice dificile și, nu în ultimul rând, îngrijorările legate de mediu. Unele zăcăminte de pământuri rare sunt asociate și cu prezența uraniului, un element radioactiv a cărui exploatare implică riscuri de contaminare, depozitare a deșeurilor și opoziție publică puternică. În Groenlanda, unde protecția mediului este un subiect extrem de sensibil, aceste proiecte au stârnit controverse serioase și chiar au influențat alegeri și schimbări de guvern.

Pentru populația locală, miza este dublă. Pe de o parte, dezvoltarea industriei miniere ar putea aduce locuri de muncă, investiții și o mai mare autonomie economică față de Danemarca, statul de care Groenlanda aparține în prezent și care îi asigură o mare parte din buget prin subvenții anuale. Pe de altă parte, există temerea că o expansiune rapidă a exploatărilor ar putea afecta iremediabil un mediu extrem de fragil și un mod de viață construit, de generații, în jurul pescuitului și a vânătorii.

Din punct de vedere tehnologic, rolul pământurilor rare este astăzi esențial. Ele sunt folosite, de exemplu, în magneții permanenți din motoarele electrice ale mașinilor și turbinelor eoliene, în bateriile pentru vehicule electrice, în smartphone-uri, în sateliți și rachete, în sistemele radar și în echipamente medicale precum aparatele RMN. Întreaga infrastructură energetică modernă depinde de aceste elemente. Tranziția către energie verde a făcut ca cererea pentru ele să crească rapid, iar fără itriu, neodim și alte elemente din această categorie, multe dintre obiectivele climatice asumate la nivel global ar deveni mult mai greu de realizat.

Groenlanda nu va deveni peste noapte o superputere minieră. Dar, într-o lume în care tehnologia, energia și securitatea depind de resurse limitate, poziția ei strategică este deja clară. Sub stratul de gheață se află minerale capabile să influențeze echilibrele economice și geopolitice ale secolului XXI. O insulă considerată mult timp periferică a ajuns, fără să-și schimbe radical viața de zi cu zi, în centrul atenției marilor puteri.

Surse:

https://www.csis.org/analysis/greenland-rare-earths-and-arctic-security

https://www.bbc.com/worklife/article/20251104-the-story-behind-the-scramble-for-greenlands-rare-earths

https://fortune.com/2026/01/11/why-greenland-rare-earths-metals-minerals-is-so-hard-mining/

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce nu poate fi „cumpărată” Groenlanda și cum a ajuns cea mai mare insulă a lumii în centrul celei mai periculoase crize din NATO

„Dacă europenii nu vor să ne dea Groenlanda, noi ne vom aminti”, a avertizat Donald Trump

Câți dintre americani sunt de acord cu Donald Trump în ceea ce privește Groenlanda

Ce ar face Europa dacă Statele Unite ar trece la fapte în legătură cu Groenlanda?

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce nu este bine să lăsăm încărcătorul în priză toată ziua?
De ce nu este bine să lăsăm încărcătorul în priză toată ziua?
De ce ziua de luni crește cortizolul chiar și în cazul persoanelor care nu muncesc?
De ce ziua de luni crește cortizolul chiar și în cazul persoanelor care nu muncesc?
Psihologia confirmă: De ce un apel telefonic spontan contează mai mult decât am crede?
Psihologia confirmă: De ce un apel telefonic spontan contează mai mult decât am crede?
Ziua în care Rusia l-a regăsit pe Ţareviciul Alexei, ucis de bolşevici la 14 ani
Ziua în care Rusia l-a regăsit pe Ţareviciul Alexei, ucis de bolşevici la 14 ani
Insula mai puțin știută de turiști care are o plajă asemenea celor din Caraibe
Insula mai puțin știută de turiști care are o plajă asemenea celor din Caraibe
Inteligența Artificială ar putea detecta ADHD la copii înainte de apariția simptomelor
Inteligența Artificială ar putea detecta ADHD la copii înainte de apariția simptomelor
O regiune turistică din Italia oferă 100.000 de euro străinilor care vor să se mute acolo
O regiune turistică din Italia oferă 100.000 de euro străinilor care vor să se mute acolo
Turiștii care se pregătesc de o croazieră trebuie să știe ce este regula celor 40 de minute
Turiștii care se pregătesc de o croazieră trebuie să știe ce este regula celor 40 de minute
Previziunea unui mare diplomat român făcută în 1952: „Când va scăpa de comunism, România va deveni…”
Previziunea unui mare diplomat român făcută în 1952: „Când va scăpa de comunism, România va deveni…”
Vogue vine oficial în România! Revista iconică se lansează în 2027 și promite să ducă moda românească pe scena globală
Vogue vine oficial în România! Revista iconică se lansează în 2027 și promite să ducă moda românească pe scena globală
Se pare că nu doar oamenii, ci și papagalii folosesc nume pentru a vorbi între ei
Se pare că nu doar oamenii, ci și papagalii folosesc nume pentru a vorbi între ei
Adrian Răduță vine la „Podcast cu Prioritate” by ProMotor pe 4 mai. Episod despre motocros, disciplină și culisele unui sport spectaculos
Adrian Răduță vine la „Podcast cu Prioritate” by ProMotor pe 4 mai. Episod despre motocros, disciplină și culisele ...
Cum erau pregătite vânătorile la care participa Nicolae Ceaușescu
Cum erau pregătite vânătorile la care participa Nicolae Ceaușescu
TIME100: cine influențează lumea în 2026, de la Xi Jinping la o activistă de 96 de ani
TIME100: cine influențează lumea în 2026, de la Xi Jinping la o activistă de 96 de ani
Cercetătorii au descoperit că mișcarea abdominală elimină „gunoiul” din creier
Cercetătorii au descoperit că mișcarea abdominală elimină „gunoiul” din creier
Cafeaua poate îmbunătăți performanțele cognitive chiar și fără cofeină
Cafeaua poate îmbunătăți performanțele cognitive chiar și fără cofeină
Revoluția AI în birouri: Meseriile care dispar și noile competențe tehnologice necesare pentru a rămâne relevant pe piața muncii în 2026 (P)
Revoluția AI în birouri: Meseriile care dispar și noile competențe tehnologice necesare pentru a rămâne relevant pe ...
Este adevărat că apa de gură face rău inimii? Iată ce spun oamenii de știință!
Este adevărat că apa de gură face rău inimii? Iată ce spun oamenii de știință!