Cercetătorii au creat un instrument pentru a măsura fenomenul depresiei post-jocuri video

Ai simțit vreodată un gol sau o tristețe după zeci de ore petrecute într-un joc video? Cercetători de la Universitatea SWPS și Academia de Științe Aplicate „Stefan Batory” (ambele din Polonia) au analizat această stare de „vid” emoțional care apare după finalizarea unui joc captivant. Ei au creat prima scară din lume pentru a măsura fenomenul depresiei post-jocuri video.

Studiul a fost publicat în revista Current Psychology.

• De ce tinerii din generația Z sunt tot mai interesați de medicina tradițională chineză
• Viața la oraș ar putea proteja împotriva accidentului vascular cerebral, arată un studiu

Jocurile video sunt a treia cea mai populară formă de petrecere a timpului liber, după televiziune și rețelele sociale. Aproximativ 53% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 6 și 64 de ani se joacă regulat. Cu toate acestea, cercetarea științifică în domeniu este abia la început.

„Jocurile devin din ce în ce mai complexe și nu mai sunt doar divertisment. Pentru mulți, finalizarea unui joc lung și captivant nu aduce doar satisfacție, ci și o provocare emoțională”, explică psihologul Kamil Janowicz. În acest context, apare fenomenul depresiei post-jocuri video (P-GD), o stare de gol interior după încheierea unui joc intens din punct de vedere emoțional. Deși discutat frecvent pe forumuri, fenomenul a fost puțin studiat până acum.

Fenomenul depresiei post-jocuri video începe să fie studiat

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, cercetătorii au dezvoltat prima metodă de măsurare a intensității acestuia, numită Post-Game Depression Scale (P-GDS). Studiile lor au implicat 373 de jucători, recrutați prin intermediul rețelelor sociale Reddit și Discord. Majoritatea participanților se jucau zilnic sau aproape zilnic, iar cele mai frecvente stiluri de joc erau solo sau în echipă împotriva altor jucători.

Cercetarea a identificat patru componente principale ale depresiei post-joc: gânduri persistente despre joc (ruminații), dificultatea de a încheia experiența, nevoia de a relua jocul și pierderea interesului pentru alte forme de divertisment.

Rezultatele arată că acest fenomen este complex și implică mai multe trăiri interconectate. Cele mai intense sunt gândurile obsesive legate de joc, în timp ce pierderea interesului pentru alte activități este mai puțin pronunțată. De asemenea, intensitatea depresiei post-joc este asociată cu simptome depresive mai puternice și un nivel mai scăzut de stare de bine, deși relația exactă încă nu este pe deplin clară.

„Jucătorii de RPG-uri sunt cei mai predispuși la acest fenomen. În aceste jocuri, deciziile influențează profund personajele și povestea, iar legătura emoțională devine foarte puternică. Cu cât experiența este mai intensă, cu atât revenirea la realitate este mai dificilă”, spune Janowicz, citat de MedicalXpress.

Care persoane sunt mai vulnerabile la acest tip de depresie?

Studiile au confirmat și faptul că persoanele predispuse la gânduri repetitive și intruzive sunt mai vulnerabile la depresia post-joc. De asemenea, cei care resimt o tristețe mai puternică după finalizarea unui joc tind să aibă și o înclinație generală spre gândire pesimistă.

„Depresia post-joc este un tip particular de pierdere, asemănător despărțirii de o persoană dragă sau încheierii unei etape importante din viață”, explică cercetătorii. Pentru mulți jucători, lumea virtuală devine o sursă importantă de emoții, iar revenirea la viața de zi cu zi necesită timp și adaptare.

Rezultatele acestui studiu ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine experiențele jucătorilor și ar putea influența modul în care sunt dezvoltate jocurile. În același timp, ele ridică întrebări importante despre responsabilitatea dezvoltatorilor și impactul jocurilor asupra sănătății mintale.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce uleiul de măsline extravirgin este atât de bun pentru creier?

Este adevărat că dacă îți pui limba pe un stâlp metalic înghețat, vei rămâne lipit?

Cum poate o banală pereche de căști audio să provoace infecție

Test de cultură generală. Cât de mulți dinți poate avea un om?