Cercetătorii au descoperit o anomalie neștiută până acum, adânc sub suprafața planetei Marte

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O anomalie din mantaua lui Marte ar putea cauza o rotire mai rapidă a planetei. Oamenii de știință știu de ceva timp că planeta Marte își accelerează ușor rotația în fiecare an, însă cauza acestui fenomen rămăsese un mister.

O anomalie din mantaua lui Marte ar putea cauza o rotire mai rapidă a planetei. Un studiu nou sugerează că explicația s-ar afla adânc sub suprafață, unde o coloană uriașă de rocă mai ușoară ar putea agita interiorul Planetei Roșii.

Studiul a fost publicat în Journal of Geophysical Research: Planets.

O anomalie din mantaua lui Marte explică două mistere despre Planeta Roșie

Această structură neobișnuită ar putea explica nu doar rotația tot mai rapidă a lui Marte, ci și modul în care planeta reușește să-și păstreze căldura geologică mult mai mult decât se credea. Descoperirea îi obligă pe cercetători să-și regândească teoriile despre felul în care planetele mici și stâncoase se răcesc și „mor”.

„Suprafața marțiană este foarte veche și prezintă procese complexe, în mare parte încă neînțelese. Cred că putem începe să le deslușim combinând studierea interiorului cu cea a suprafeței”, a explicat Bart Root, autorul principal al studiului. În opinia sa, înțelegerea planetei Marte oferă indicii esențiale despre istoria întregului Sistem Solar.

Marte găzduiește unii dintre cei mai mari vulcani și munți cunoscuți. Spre deosebire de Pământ, planeta nu pare să aibă tectonică a plăcilor, adică acele mișcări ale scoarței care alimentează activitatea vulcanică. În schimb, lava erupțiilor antice a rămas pe loc, acumulându-se și formând structuri uriașe în timp. Așa a apărut regiunea vulcanică Tharsis, care se întinde pe aproximativ 6.000 de kilometri.

În 2018, NASA a trimis pe Marte sonda InSight, menită să studieze interiorul planetei. Datele colectate au permis estimarea directă a grosimii scoarței marțiene.

Folosind aceste informații, cercetătorii au realizat simulări pe calculator pentru a înțelege de ce regiunea Tharsis domină o parte a planetei. Modelele indică existența unui flux de material mai puțin dens în manta, o așa-numită anomalie de masă negativă.

Ar putea planeta Marte să fie încă activă din punct de vedere vulcanic?

Această anomalie ar putea explica atât dimensiunea impresionantă a regiunii Tharsis, cât și posibilitatea ca Marte să mai fie încă, într-o anumită măsură, activă din punct de vedere vulcanic. Pe măsură ce materialul mai ușor urcă, poate genera zone de topire care ar putea pătrunde în scoarță și produce erupții.

Cercetătorii au analizat apoi dacă același fenomen ar putea explica și accelerarea rotației planetei. Comparând datele colectate de sondele Viking în anii ’70 cu cele ale misiunii InSight, s-a observat că ziua marțiană se scurtează cu aproximativ 70 de microsecunde pe an.

Simulările sugerează că redistribuirea masei în interiorul planetei ar putea influența rotația. Procesul este asemănător cu cel al unui patinator care se învârte: dacă își apropie mâinile de corp, viteza de rotație crește. În cazul lui Marte, materialul mai dens ar fi împins spre interior, mai aproape de axa de rotație, accelerând astfel mișcarea, scrie Live Science.

Dincolo de rezolvarea acestui mister, studiul are implicații mai largi. Planeta Marte este mai mică decât Pământul, iar oamenii de știință credeau că aceasta și-a pierdut căldura internă relativ repede. Dacă însă încă există procese active în manta, atunci planetele mici ar putea rămâne „vii” geologic mult mai mult decât se credea.

„Mi-ar plăcea să demonstrăm că Marte este mult mai interesantă decât am presupus până acum”, a concluzionat Root.

Vă recomandăm să citiți și:

Printr-un „noroc incredibil”, Telescopul Hubble a surprins o cometă în timp ce se dezintegra

Un crater masiv ar putea ascunde, de fapt, inima unei planete pierdute

CERN a descoperit o nouă particulă după modernizarea acceleratorului de particule Large Hadron Collider

Ce se află în interiorul găurilor negre? Iată noua ipoteză propusă de cercetători!