Oamenii dintr-un anumit loc din lume au dezvoltat o superputere digestivă ciudată

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Deși omenirea a ajuns specia dominantă de pe planetă, evoluția umană este departe de a se fi încheiat. Presiunile mediului, alimentația și chiar schimbările produse de propriile noastre tehnologii continuă să modeleze organismul uman. Iar oamenii din Anzi au dezvoltat o superputere digestivă ciudată.

Un nou studiu arată că populațiile care trăiesc de mii de ani în Munții Anzi ar putea evolua și în prezent sub influența unui aliment surprinzător de comun: cartoful.

• Ce s-a întâmplat în creierul oamenilor după ce cercetătorii le-au „dat aripi” în Realitatea Virtuală?
• Legătura dintre avuție și sănătate: ratele obezității stagnează în țările bogate, dar cresc în țările în…

Oamenii din Anzi au fost printre primii care au domesticit cartoful, în urmă cu mii de ani, iar cercetătorii cred că această relație îndelungată cu alimentul le-a modificat genetic capacitatea de a digera amidonul.

Care este relația dintre oamenii din Anzi și cartofi?

Regiunea andină este deja celebră pentru adaptările umane la altitudine și la lipsa oxigenului, însă noua cercetare evidențiază și influența dietei asupra evoluției. Studiile anterioare sugeraseră că populațiile indigene din Anzi aveau anumite avantaje genetice legate de digerarea amidonului în comparație cu grupurile care au adoptat cartoful mult mai târziu.

Acum, analizând genomurile a peste 3.700 de persoane din 85 de populații din întreaga lume, cercetătorii au descoperit că populația Quechua din Peru are una dintre cele mai ridicate capacități genetice de digerare a amidonului de pe planetă, scrie ScienceAlert.

Secretul se află într-o genă numită AMY1, responsabilă pentru producerea amilazei salivare, enzima care începe descompunerea amidonului încă din cavitatea bucală. Oamenii pot avea între 2 și 20 de copii ale acestei gene, iar media globală este de aproximativ șapte copii. În cazul populației Quechua, media este de zece copii.

Potrivit cercetătorilor, acest avantaj genetic ar fi oferit o creștere modestă, dar importantă, a șanselor de supraviețuire și reproducere în fiecare generație. Evoluția nu creează brusc trăsături noi, ci favorizează treptat indivizii mai bine adaptați la condițiile de viață.

Gena pentru digerarea amidonului

Folosind metode de datare genetică, oamenii de știință au stabilit că gena exista înainte de domesticirea cartofului, dar numărul copiilor sale a început să crească acum aproximativ 10.000 de ani, exact perioada în care cartoful a devenit un aliment de bază în Anzi.

În schimb, alte populații indigene din America, precum cele descendente din mayași, care nu au avut aceeași tradiție agricolă bazată pe cartofi, nu prezintă această adaptare genetică.

Cercetătorii consideră că descoperirea demonstrează cât de rapid poate influența dieta evoluția umană. Ea adaugă și o nouă perspectivă asupra modului în care alimentația modernă ar putea influența viitorul speciei.

În trecut, oamenii consumau aproape exclusiv hrana disponibilă local, timp de generații întregi. Astăzi, însă, alimentele circulă la nivel global, iar oamenii mănâncă produse provenite din toate colțurile lumii.

Autorii studiului se întreabă acum ce efecte evolutive ar putea avea această schimbare radicală într-o lume în care aproape toată planeta consumă aceleași alimente, inclusiv omniprezenții cartofi prăjiți.

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Un studiu pe 3 milioane de oameni a dezvăluit o legătură puternică între consumul de canabis și depresie

De ce creierul tău inventează povești ca să scape de incertitudine?

Politețea nu înseamnă să suporți tot. Cum oprești o conversație abuzivă?

Ceva uimitor se întâmplă în creierul femeilor după o sarcină