Stresul ne poate face să ne pierdem orientarea în spațiu, arată noi dovezi RMN

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Persoanele stresate ar putea avea dificultăți mai mari în a se orienta în spațiu, iar cercetătorii din Bochum au identificat un posibil motiv.

Hormonul stresului, cortizolul, pare să interfereze cu sistemul cerebral care ajută oamenii să navigheze. Acesta slăbește activitatea celulelor-grilă, care sunt importante pentru orientarea spațială. Cercetătorii de la Universitatea Ruhr din Bochum, Germania, au confirmat acest efect într-un studiu imagistic la care au participat 40 de persoane.

• Astronomii au descoperit prima dovadă că impulsurile radio misterioase provin de la cataclisme cosmice
• Valurile de căldură, ucigașul tăcut. Cine este cel mai expus și cum ne putem proteja

Participanții au îndeplinit o sarcină de navigare virtuală în timp ce activitatea lor cerebrală a fost monitorizată într-un scanner RMN. Cei care au primit cortizol înainte de sarcină au avut performanțe mai slabe, iar tiparul precis de activitate al celulelor lor-grilă a devenit mai greu de detectat. Rezultatele au fost publicate online în revista PLOS Biology.

Oamenii de știință știu deja că stresul poate afecta modul în care oamenii gândesc și se comportă. Ceea ce a fost mai puțin clar este modul în care cortizolul perturbă circuitele cerebrale care susțin navigarea.

Pentru a explora acest lucru, o echipă condusă de dr. Osman Akan de la Departamentul de Psihologie Cognitivă al Universității Ruhr din Bochum a colaborat cu colegi de la Departamentul de Neuropsihologie și cu cercetători de la Spitalul Universitar Hamburg-Eppendorf.

Experimentul a inclus 40 de bărbați sănătoși, fiecare fiind testat în două zile separate. Într-una dintre zile, participanții au primit 20 de miligrame de cortizol. În cealaltă zi, au primit un placebo. În timpul ambelor sesiuni, aceștia au finalizat o sarcină de orientare în timp ce activitatea lor cerebrală a fost înregistrată într-un scanner RMN.

Cum afectează cortizolul, sistemul cerebral care ajută oamenii să navigheze?

În cadrul acestei sarcini, participanții au navigat printr-o pajiște virtuală mare. Ei s-au deplasat spre o serie de copaci, fiecare dintre aceștia dispărând în momentul în care era atins. Ulterior, trebuia să găsească ruta directă înapoi la punctul de pornire, fără ca traseul să le fie arătat. Într-o versiune a sarcinii, peisajul nu avea repere permanente și includea doar copacii ca ținte temporare. În o altă versiune, un far a rămas vizibil ca punct de referință fix.

Cortizolul a afectat în mod clar capacitatea participanților de a se orienta. În comparație cu performanța lor de după administrarea substanței placebo, aceștia au comis erori mult mai mari când au încercat să își atingă destinațiile, indiferent dacă reperele spațiale erau prezente sau de cât de complexă era ruta.

Efectele cortizolului au apărut și în scanările RMN funcționale. În condiții normale, un grup de celule nervoase din cortex se activează sub forma unui model de grilă în timpul sarcinilor de navigare spațială. Aceste celule, cunoscute sub numele de celule-grilă, acționează parțial ca un GPS intern al creierului.

Indicii pentru înțelegerea bolii Alzheimer

După expunerea la cortizol, modelul de activitate al celulelor a devenit mai puțin clar. Efectul a fost deosebit de puternic în mediile fără repere, unde celulele au fost aproape nefuncționale. „Sub stres, creierul își pierde capacitatea de a utiliza în mod eficient hărțile sale interne de navigare”, explică Akan, potrivit SciTechdaily.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că, de fapt, cortizolul a crescut activitatea într-o altă zonă a creierului, nucleul caudat. „Acest lucru arată cum creierul încearcă să compenseze pierderea sistemului principal de navigare din cortexul entorinal prin strategii alternative”, spune Akan.

Cortexul entorinal se numără printre primele regiuni ale creierului afectate de boala Alzheimer. „Deoarece stresul cronic este un factor de risc pentru demență, studiul nostru dezvăluie un mecanism critic prin care hormonii de stres destabilizează această regiune sensibilă”, explică Akan.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când suntem stresați prea mult?

Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?

Stresul părinților poate avea efecte directe asupra copiilor. Ce arată un studiu?

Durerile de cap, un semn că sistemul nostru nervos este „sabotat” de stresul de la muncă