Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atunci când o stea explodează, în urma sa rămâne de obicei un vestigiu cosmic: un nucleu extrem de dens expus sau chiar o gaură neagră. Dar o stea s-a autodistrus atât de catastrofal încât nu a lăsat în urmă nicio dovadă a existenței sale.

Însă o stea gigantică, de sute de ori mai grea decât Soarele, s-a autodistrus atât de violent încât nu a lăsat în urmă absolut nimic. Potrivit unui nou studiu, încă aflat în proces de evaluare, astronomii cred că au observat unul dintre cele mai rare tipuri de explozii stelare cunoscute.

• Oamenii de știință au descoperit un fragment dintr-o planetă pierdută în Deșertul Sahara
• O sondă spațială care se îndreaptă spre un asteroid ar putea găsi cu totul altceva

O stea s-a autodistrus atât de catastrofal încât nu a lăsat în urmă nicio urmă a existenței sale. Fenomenul a fost detectat pentru prima dată în 2023, într-o galaxie pitică aflată la aproximativ 1,3 miliarde de ani-lumină depărtare de Pământ. Obiectul, denumit SN 2023vbw, este considerat acum un candidat puternic pentru categoria extrem de rară a supernovelor cu instabilitate de pereche.

O stea s-a autodistrus atât de catastrofal încât nu a lăsat în urmă nicio dovadă a existenței sale. Cum a fost descoperită?

Timp de aproximativ 190 de zile, luminozitatea obiectului a crescut constant până la atingerea unui maximum, după care a scăzut rapid. Acest comportament diferă semnificativ de cel observat la supernovele obișnuite de tip II, care prezintă o creștere bruscă a luminozității urmată de o perioadă relativ stabilă.

Pentru a produce o asemenea explozie, steaua inițială trebuia să fie uriașă. Cercetătorii consideră că era o supergigantă albastră, una dintre cele mai fierbinți și mai luminoase categorii de stele din Univers. Analizând cantitatea de material ejectată în timpul exploziei, aceștia au estimat că steaua avea între 170 și 350 de mase solare.

Moartea unor astfel de giganți este spectaculoasă. În cazul unei supernove obișnuite de tip II, o stea cu o masă cuprinsă între aproximativ de opt ori și de 50 de ori masa Soarelui își consumă combustibilul nuclear. Fără energia necesară pentru a susține presiunea internă, nucleul se prăbușește aproape instantaneu sub propria gravitație. Urmează o explozie uriașă, iar ceea ce rămâne este un obiect compact și extrem de dens, precum o stea neutronică sau o gaură neagră.

O posibilă explicație pentru un anumit tip de găuri negre

În schimb, în cazul supergigantelor albastre foarte masive, nucleul atinge temperaturi atât de ridicate încât produce cantități enorme de raze gamma. În mod normal, acestea contribuie la susținerea stelei împotriva colapsului gravitațional. Totuși, când energia lor devine prea mare, razele gamma se transformă în perechi de electroni și pozitroni după ce interacționează cu materia din stea, reducând presiunea care menținea echilibrul.

Dacă steaua conține și o cantitate redusă de elemente grele, acest proces declanșează un colaps parțial care generează o serie de explozii termonucleare în lanț. Rezultatul este o distrugere completă a stelei, atât de violentă încât nu supraviețuiește niciun rest compact, scrie Futurism.

Din acest motiv, unii astronomi consideră că supernovele cu instabilitate de pereche ar putea explica existența unei așa-numite „lacune în intervalul superior de masă” în distribuția găurilor negre. Teoria sugerează că stelele suficient de masive pentru a produce anumite categorii de găuri negre sunt, de fapt, anihilate complet înainte de a putea lăsa în urmă un astfel de obiect. Totuși, această ipoteză încă este dezbătută în comunitatea științifică.

Dacă rezultatele studiului vor fi confirmate, cercetătorii au avut șansa rară de a observa unul dintre cele mai neobișnuite și spectaculoase tipuri de moarte stelară din Univers, un fenomen care transformă o stea gigantică în nimic altceva decât energie și materie împrăștiată în spațiu.

Vă recomandăm să citiți și:

Soarele bate ca o inimă și asta ar putea afecta Pământul mai mult decât credeam

Telescopul Roman al NASA ar putea descoperi 100.000 de lumi ascunse

Pasul decisiv pentru aviația supersonică: NASA X-59 se pregătește să depășească viteza sunetului

Giganții gazoși îi ajută pe astronomi să elucideze un mister spațial vechi de decenii