Iată cum activitățile casnice ar putea fi benefice pentru sănătatea mintală!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru unii oameni, zilele de făcut curățenie pot părea obositoare sau chiar stresante. Dar iată cum activitățile casnice ar putea fi benefice pentru sănătatea mintală!

Specialiștii, de la călugări Zen până la psihologi, spun că activitățile aparent banale precum măturatul, spălatul pe jos sau organizarea lucrurilor pot avea efecte benefice asupra sănătății mintale.

Astfel de sarcini pot încuraja starea de mindfulness sau pot lăsa mintea să rătăcească liber, oferind în același timp satisfacția concretă a îndeplinirii unor activități simple, dar esențiale în viața de zi cu zi.

O celebră zicală Zen spune: „Înainte de iluminare, taie lemne și cară apă. După iluminare, taie lemne și cară apă.”

Iată cum activitățile casnice ar putea fi benefice pentru sănătatea mintală! Rezultatele sunt vizibile imediat

Activitățile casnice ar putea fi benefice pentru sănătatea mintală. Iată cum! Holly Schiff, psiholog clinician din Greenwich, Connecticut, afirmă că procesul de curățenie poate avea un efect calmant, aproape meditativ.

„Activitățile repetitive și fizice, precum curățenia, pot regla sistemul nervos deoarece sunt previzibile, organizate și oferă un sentiment clar de finalizare”, explică Schiff. Acest lucru îi ajută pe oameni să simtă mai mult control și stabilitate.

În plus, rezultatele sunt vizibile imediat, iar acest lucru poate aduce o satisfacție pe care multe activități intelectuale sau emoționale nu o oferă, spune psihologul.

În tradiția Zen, ucenicii cunoscuți sub numele de „unsui” își petrec mult timp făcând ordine și curățenie.

„Măturăm praful pentru a elimina dorințele lumești. Curățăm murdăria pentru a ne elibera de atașamente. Timpul petrecut curățând cu atenție fiecare colț al templului este extrem de împlinitor”, a scris călugărul budist Shoukei Matsumoto, din Kyoto, Japonia, în cartea sa „A Monk’s Guide to a Clean House and Mind”.

Căutarea unei perspective diferite

Pentru cei care detestă curățenia și o percep ca pe o povară, Schiff spune că trebuie schimbat modul în care este privită această activitate.

„Nu este vorba neapărat să te forțezi să îți placă, ci să schimbi felul în care te implici în proces”, explică ea.

Specialista recomandă să nu încerci să termini totul în grabă, ci să fii atent la mișcările corpului, la ritmul activității sau chiar la senzații simple, precum temperatura apei.

„Dacă încetinești ritmul și te concentrezi pe aspectele senzoriale, curățenia poate deveni un exercițiu de mindfulness”, spune Schiff, citată de ScienceAlert.

Pentru unii oameni, curățenia oferă și ocazia de a-și elibera mintea. Matsumoto consideră că acest proces reprezintă o formă de grijă atât față de propria persoană, cât și față de lumea din jur.

„În practica noastră, nu privim curățenia ca pe o metodă de a controla mediul. O vedem mai degrabă ca pe o ‘îngrijire a spațiului în care trăim’. Când facem curat, nu reparăm doar o cameră, ci avem grijă de o extensie a propriei noastre ființe. Este o modalitate de a îngriji relația dintre noi și lume”, spune el.

Matsumoto spune că oamenii nu ar trebui să urmărească obsesiv perfecțiunea, ci să accepte ideea că lucrurile pot rămâne incomplete fără a provoca anxietate.

„Pacea nu se găsește într-o stare finală perfect ordonată, ci în gestul modest și continuu de a elibera spațiul și mintea”, afirmă el.

Activitățile casnice ar putea fi benefice pentru sănătatea mintală. Cum să nu ne mai simțim copleșiți?

Uneori, senzația de copleșire nu vine din dificultatea sarcinii în sine, ci din ceea ce simbolizează aceasta: presiunea timpului, autocritica sau alte temeri, explică Schiff.

„Împărțiți activitatea în pași foarte mici și clar definiți pentru a reduce această barieră. Alegeți pentru început o singură suprafață, o singură sarcină sau o singură cameră”, recomandă psihologul.

„O mare parte din sentimentul de copleșire apare atunci când oamenii se gândesc la întreaga muncă, în loc să se concentreze doar pe primul pas”, adaugă ea.

Matsumoto spune că un spațiu curat transmite liniște chiar și atunci când persoana care l-a îngrijit nu mai este prezentă.

„Într-un loc curat putem simți atenția și grija celui care a făcut ordine. Această stare creează un sentiment de pace și siguranță, asemănător cu atmosfera specială pe care o au templele în comparație cu agitația străzilor”, spune călugărul.

Vă recomandăm să citiți și:

O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență

Cercetătorii au descoperit de ce oamenii sunt preponderent dreptaci

Locul în care trăiești influențează viteza cu care îmbătrânești, arată un studiu

Scrisul ar putea ascunde indicii despre declinul cognitiv, arată un studiu