Presiunea școlară crește riscul de depresie în rândul adolescenților

La vârsta de 15 ani, presiunea școlară crește riscul de depresie și pe cel de automutilare, iar această legătură pare să se mențină până la vârsta adultă, potrivit unui studiu coordonat de cercetători de la University College London (UCL; din Anglia).

Presiunea școlară crește riscul de depresie. Autorii cercetării afirmă că reducerea presiunii academice în școli ar putea contribui la diminuarea depresiei și a comportamentelor de auto-vătămare în rândul tinerilor.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Studiul a fost publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health.

„În ultimii ani, ratele depresiei au crescut în rândul tinerilor din Marea Britanie și din alte țări, iar presiunea academică pare, de asemenea, să fie în creștere. Tinerii spun că presiunea școlară este una dintre cele mai mari surse de stres pentru ei. Un anumit nivel de presiune poate fi motivant, însă prea multă presiune poate deveni copleșitoare și dăunătoare pentru sănătatea mintală”, a declarat autoarea principală, profesoara Gemma Lewis (UCL Psychiatry).

„Am constatat că tinerii care s-au simțit mai presați de sarcinile școlare la 15 ani au raportat ulterior niveluri mai ridicate de simptome depresive, timp de mai mulți ani, până la vârsta adultă”, completează ea.

Presiunea școlară crește riscul de depresie

Studiul a analizat datele a 4.714 adolescenți din cohorta Children of the 90s (Avon Longitudinal Study of Parents and Children – ALSPAC), un proiect longitudinal care urmărește părinți și copii născuți în sud-vestul Angliei în 1991 și 1992, intervievați periodic.

Pentru a evalua presiunea academică, cercetătorii au folosit chestionare completate la 15 ani, în apropierea examenelor GCSE. Adolescenții au indicat dacă se îngrijorează excesiv pentru finalizarea temelor, dacă simt presiune din partea familiei pentru a obține rezultate bune și cât de important este pentru ei să promoveze cel puțin cinci examene GCSE.

Simptomele depresive au fost monitorizate repetat între 16 și 22 de ani, iar comportamentele de automutilare au fost evaluate până la 24 de ani.

Rezultatele arată o asociere puternică între presiunea academică la 15 ani și creșterea simptomelor depresive la 16 ani, legătură care persistă ulterior. Participanții care au resimțit un nivel ridicat de presiune la 15 ani au raportat mai multe simptome depresive la fiecare evaluare până la 22 de ani.

Fiecare creștere cu un punct pe o scară de nouă puncte a presiunii academice la 15 ani a fost asociată cu o creștere cu 8% a probabilității de automutilare în adolescența târzie și la începutul vieții adulte. Riscul crescut s-a menținut până la 24 de ani, notează EurekAlert.

Datele studiului sunt învechite, dar aceasta nu este neapărat o veste bună

O analiză suplimentară a indicat că presiunea școlară la 11 și 14 ani este, de asemenea, asociată cu simptome depresive.

Cercetătorii consideră că diminuarea presiunii academice ar putea aduce beneficii importante pentru sănătatea mintală a adolescenților și ar trebui luată în calcul de către școli și factorii de decizie din educație. Posibile măsuri includ reducerea numărului de teste și evaluări sau consolidarea competențelor sociale și emoționale.

„Abordările actuale pentru sprijinirea elevilor cu probleme de sănătate mintală se concentrează în principal pe ajutor individual; noi sperăm să intervenim la nivelul întregii școli, prin schimbarea culturii instituționale”, a adăugat prof. Lewis.

Autorii subliniază că sunt necesare date mai recente, deoarece participanții aveau 15 ani în 2006-2007, iar studiul nu reflectă efectele modificărilor ulterioare de politici sau ale pandemiei COVID-19. De asemenea, fiind un studiu observațional, nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate. Măsurarea presiunii academice nu a fost standardizată și a combinat atât presiunea externă (din partea părinților sau profesorilor), cât și pe cea internă, generată de propriile temeri ale elevilor.

„Studiul UCL evidențiază impactul semnificativ pe care presiunea academică îl poate avea asupra sănătății mintale a tinerilor. Acest lucru susține cercetările anterioare ale Mind, în care aproape patru din cinci tineri (78%) au declarat că școala le-a afectat negativ sănătatea mintală. Dovezi precum acestea arată de ce trebuie să tratăm cu seriozitate creșterea problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor și să analizăm presiunile sociale, emoționale și economice din spatele acestor tendințe”, a comentat Tolu Fashina-Ayilara, Senior Policy and Influencing Officer la organizația Mind.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au creat un spray care oprește sângerarea în mai puțin de o secundă

Care este cel mai obositor deceniu al vieții?

Sunt răsăriturile și apusurile mai spectaculoase iarna?

Oamenii de știință au descoperit gene care existau și înainte de apariția vieții pe Pământ