De ce tot mai mulți tineri au impresia că memoria lor s-a înrăutățit? Ce observă neurologii și psihologii în ultimii ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mulți oameni tineri spun că li se întâmplă același lucru aproape zilnic. Intră într-o cameră și uită de ce au venit, citesc câteva pagini fără să rețină mare lucru sau își pierd concentrarea după câteva secunde de distragere. Pentru unii, senzația a devenit atât de frecventă încât încep să se întrebe dacă memoria lor s-a schimbat în ultimii ani.

Neurologii și psihologii atrag atenția asupra fenomenului care se manifestă tot mai des, mai ales în rândul persoanelor care petrec multe ore în fața ecranelor și trăiesc într-un ritm dominat de notificări, multitasking și lipsă de odihnă. Nu este vorba despre pierderea memoriei asociată îmbătrânirii sau bolilor neurologice. În multe situații, creierul pare mai degrabă suprasolicitat de ritmul și cantitatea de informații din viața de zi cu zi.

Specialiștii explică faptul că memoria depinde foarte mult de atenție. Dacă atenția este fragmentată constant, informațiile nu mai ajung să fie stocate eficient. Creierul primește permanent mesaje, imagini, videoclipuri și notificări, iar această succesiune rapidă reduce timpul necesar pentru procesarea profundă a informației.

Mulți tineri au ajuns să consume conținut în reprize foarte scurte: câteva secunde de video, câteva rânduri citite rapid, apoi o nouă notificare sau o altă aplicație deschisă. Iar în timp, această alternare continuă poate afecta capacitatea de concentrare și felul în care creierul organizează informațiile importante.

Creierul nu reține bine informația atunci când atenția este întreruptă constant

Cercetările din ultimii ani arată că multitasking-ul digital consumă mult mai multă energie mentală decât au impresia majoritatea oamenilor. Atunci când cineva răspunde la mesaje, verifică rețele sociale și încearcă simultan să citească sau să lucreze, creierul schimbă rapid contextul între activități. Procesul pare banal, dar solicită permanent atenția și memoria de lucru.

Memoria de lucru funcționează ca un spațiu temporar în care creierul păstrează informațiile necesare pe termen scurt. Când acest sistem este suprasolicitat, oamenii încep să uite detalii simple, pierd idei sau au dificultăți în organizarea gândurilor.

Somnul are și el un rol important. În timpul somnului profund, creierul procesează și stabilizează informațiile acumulate peste zi. Tot mai multe studii arată că lipsa somnului afectează direct memoria, atenția și viteza de reacție.

Problema apare frecvent la persoanele care adorm târziu, dorm puțin și își petrec ultimele minute înainte de somn pe telefon. Se știe deja că lumina ecranelor și stimularea constantă pot afecta inclusiv calitatea odihnei, iar creierul nu mai are suficient timp pentru recuperare.

Psihologii observă și o creștere a oboselii mentale asociate cu suprastimularea digitală. Multe persoane tinere trec rapid de la muncă sau studiu la social media, videoclipuri, jocuri sau notificări, fără perioade reale de pauză cognitivă.

Neurologii spun că problema nu ține doar de memorie, ci și de modul în care trăim

Mulți tineri descriu tot mai des o stare de „ceață mentală”, asociată cu dificultăți de concentrare, oboseală acumulată, somn insuficient și suprasolicitare informațională.

Pandemia a schimbat și ea obiceiurile cognitive ale unora. Munca remote, timpul crescut petrecut online și dependența de comunicarea digitală au modificat ritmul în care creierul procesează informația și interacțiunile sociale. Conform cercetătorilor, memoria funcționează mai bine atunci când creierul are perioade lungi de concentrare fără întreruperi, astfel că cititul fără notificări, conversațiile directe, activitatea fizică și somnul regulat ajută mai mult decât par la prima vedere.

Subiectul acesta este urmărit atent inclusiv în mediile universitare, unde mulți profesori observă că studenții au dificultăți mai mari de concentrare decât în urmă cu câțiva ani. Și chiar dacă deocamdată nu există un răspuns simplu pentru toate schimbările cu care ne confruntăm, concluzia neurologilor este că modul în care oamenii folosesc tehnologia începe să influențeze tot mai vizibil felul în care funcționează atenția și memoria.

Știați că?

Creierul uman poate procesa aproximativ 74 GB de informații pe zi, echivalentul a milioane de pagini de text, însă atenția susținută scade rapid atunci când apar întreruperi constante.

Surse:

https://www.scup.com/doi/10.18261/njdl.20.1.1

https://sleep.hms.harvard.edu/education-training/public-education/sleep-and-health-education-program/sleep-health-education-88

https://www.neurocenternj.com/blog/digital-dementia-how-screens-and-digital-devices-impact-memory/

https://news.stanford.edu/stories/2020/10/poor-memory-tied-attention-lapses-media-multitasking

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă cu memoria atunci când mâncăm prea mult zahăr?

Cum au fost distruse opere de artă pentru a controla credința, istoria și memoria

Creierul după infecții. Cum pot virusurile „obișnuite” să afecteze memoria și atenția

Cofeina ar putea inversa pierderea memoriei cauzată de lipsa somnului