O nouă teorie încearcă să explice de ce a înghețat Antarctica acum 34 de milioane de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De ce a înghețat Antarctica? Calota glaciară a Antarcticii s-a format cu milioane de ani înainte ca Oceanul Arctic să înghețe, într-o perioadă în care temperatura medie a Pământului era cu aproximativ 50°C mai ridicată decât în prezent. Un nou studiu sugerează că acest proces nu a fost determinat doar de scăderea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, ci și de mișcările tectonice care au remodelat continentul.

Cea mai veche și mai întinsă masă de gheață de pe planetă, Calota Glaciară a Antarcticii de Est, a început să se formeze în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani. Până acum, oamenii de știință considerau că reducerea nivelului de CO2 a răcit suficient clima pentru ca gheața să se stabilizeze. Totuși, această explicație ridică o întrebare importantă: dacă scăderea concentrației de dioxid de carbon a fost singura cauză, de ce a înghețat Antarctica cu milioane de ani înaintea Arcticii?

Autorii noii cercetări susțin că răspunsul se află în geologia planetei. „Dacă doar scăderea nivelului de CO2 ar fi fost responsabilă, cele două regiuni polare ar fi trebuit să reacționeze aproape simultan. Antarctica a avut însă un avantaj major deoarece procesele geologice au ridicat suprafața continentului la altitudini mai mari, unde temperaturile sunt mai scăzute”, a explicat Thomas Gernon, profesor de științele Pământului la Universitatea Southampton (Anglia).

De ce a înghețat Antarctica înaintea Arcticii? Relieful ar putea fi un factor!

Cu ajutorul unor modele computerizate, cercetătorii au reconstruit evoluția reliefului Antarcticii din ultimii 100 de milioane de ani. Ei au descoperit că procesul a început odată cu separarea Antarcticii de Africa, în perioada Jurasicului, când s-a fragmentat supercontinentul Gondwana. Acest eveniment a generat unde lente în mantaua Pământului, denumite „unde ale mantalei”, care au ridicat treptat scoarța terestră.

Ca urmare, s-au format o faleză de coastă înaltă, un vast platou și Munții Gamburtsev, un lanț muntos aflat astăzi sub peste un kilometru de gheață în centrul Antarcticii. În urmă cu aproximativ 45 de milioane de ani, mare parte din Antarctica de Est ajunsese la altitudini cuprinse între 1,5 și 2 kilometri, suficiente pentru ca zăpada și gheața să reziste pe tot parcursul anului și să formeze o calotă permanentă, scrie IFL Science.

„Modelele noastre reproduc cu acuratețe apariția falezei de coastă de aproximativ doi kilometri înălțime, a platoului înalt și a munților din interiorul continentului, care au favorizat formarea Calotei Glaciare a Antarcticii de Est”, a declarat Thea Hincks, cercetătoare la Universitatea Southampton.

Potrivit lui Guy Paxman, cercetător la Universitatea Durham (Anglia) și coautor al studiului, relieful are un rol esențial în apariția ghețarilor. „Temperatura aerului poate scădea cu până la 10°C pentru fiecare 100 de metri câștigați în altitudine”, a explicat acesta.

Legătura dintre tectonica plăcilor și climă

Studiul evidențiază încă o dată legătura strânsă dintre tectonica plăcilor și evoluția climei. Cercetătorii amintesc și de sfârșitul perioadei cunoscute drept „Miliardul Plictisitor”, cuprinsă între cu aproximativ 1,8 miliarde și 800 de milioane de ani în urmă, când schimbările biologice și climatice au fost reduse. Mișcarea plăcilor tectonice a antrenat atunci sedimente și materiale din scoarța terestră în oceane, îmbogățindu-le cu nutrienți și favorizând dezvoltarea unor forme de viață tot mai diverse.

Rezultatele, publicate în revista Science, sugerează că procesele geologice extrem de lente pot influența decisiv clima planetei și evoluția vieții, chiar dacă efectele lor devin evidente abia după milioane de ani.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii ar fi detectat prima semnătură a orizontului de evenimente al unei găuri negre

La scară mare, Universul ar trebui să arate la fel în toate direcțiile, dar nu o face. De ce?

Infrastructura învechită a NASA nu face față lansărilor Artemis. Suma astronomică de care are nevoie agenția americană!

Cele mai grave extincții ale Pământului ar fi fost declanșate din spațiu, spun oamenii de știință