Chiar și oamenii pot învăța să folosească ecolocația, arată un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii pot învăța să folosească ecolocația. Liliecii și balenele folosesc ecolocația pentru a se orienta în mediul înconjurător. Prin emiterea unor sunete și interpretarea ecourilor care se întorc, aceste animale pot determina poziția obstacolelor și a altor obiecte din jur.

Deși această abilitate este asociată în special cu anumite specii, și oamenii pot învăța să folosească ecolocația, iar procesul este mai simplu decât s-ar crede.

Un studiu publicat în 2021 în revista PLOS One de către cercetători de la Universitatea Durham (Anglia) a arătat că atât persoanele nevăzătoare, cât și cele cu vedere normală pot învăța ecolocația în doar 10 săptămâni. Participanții au fost instruiți să emită clicuri cu gura și să interpreteze ecourile rezultate. Unele persoane cu deficiențe de vedere folosesc deja această tehnică, bazându-se fie pe clicurile produse cu gura, fie pe sunetul bastonului.

Oamenii pot învăța să folosească ecolocația în doar 10 săptămâni și nici nu este complicat, potrivit cercetătorilor

Ulterior, aceeași echipă de cercetare a analizat modul în care acest antrenament influențează creierul. Într-un studiu publicat în revista Cerebral Cortex, oamenii de știință au examinat scanările cerebrale a 26 de participanți, concentrându-se asupra cortexului vizual primar (V1) și a cortexului auditiv primar (A1).

Rezultatele au fost surprinzătoare. Atât la persoanele nevăzătoare, cât și la cele care văd, cortexul vizual a devenit sensibil la ecourile sonore după cele 10 săptămâni de antrenament. Cu alte cuvinte, o regiune a creierului dedicată în mod normal procesării imaginilor a început să răspundă și la informațiile auditive.

Cercetătorii spun că aceasta este prima dovadă că adulții, indiferent dacă văd sau nu, pot dezvolta modificări structurale și funcționale în ariile senzoriale primare ale creierului după ce învață ecolocația. Descoperirea sugerează că această capacitate de adaptare nu depinde de pierderea vederii și că creierul uman rămâne remarcabil de flexibil chiar și la vârsta adultă, subliniază ScienceAlert.

Evoluția creierului

În 2025, un alt studiu, publicat tot în PLOS One, a analizat cum au influențat aproximativ 30 de milioane de ani de evoluție creierul delfinilor și al balenelor cu fanoane. Cercetătorii au comparat sistemul auditiv de la trei delfini, capabili de ecolocație, cu cel al unei balene care nu utilizează această metodă, deși se bazează puternic pe auz pentru orientare.

Cele două tipuri de mamifere marine prezentau numeroase asemănări, însă delfinii aveau o conexiune mult mai puternică între sistemul auditiv și cerebel. Această regiune a creierului este cunoscută pentru rolul său în coordonarea mișcărilor, dar cercetările recente arată că este implicată și în integrarea informațiilor senzoriale și în anticiparea rapidă a evenimentelor.

Rezultatele sugerează că mecanismele care stau la baza ecolocației sunt mai complexe decât se credea și că adaptările produse în creier nu apar întotdeauna în regiunile la care cercetătorii s-ar aștepta. În cazul delfinilor, modificările sunt asociate mai degrabă cu zone implicate în procesarea informațiilor tactile decât cu cele responsabile de vedere.

Oamenii de știință spun că noile tehnologii permit studierea în detaliu a acestor mecanisme, iar viitoarele cercetări ar putea dezvălui nu doar modul în care funcționează ecolocația, ci și felul în care creierul oamenilor și al animalelor combină diferitele simțuri pentru a interpreta lumea din jur.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce haine te ajută cu adevărat să suporți canicula. Culoarea nu este cel mai important criteriu

Poate lectura să fie o formă de terapie?

Obiceiurile zilnice care îți pot distruge auzul fără să-ți dai seama

Canicula afectează mai puternic femeile decât bărbații. De ce?