Ceva ciudat se întâmplă în „inima” Căii Lactee

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Antimateria scapă din Calea Lactee. Centrul Căii Lactee ascunde de zeci de ani un mister care continuă să le dea bătăi de cap astronomilor. Observațiile arată că regiunea produce o cantitate uriașă de pozitroni, particule de antimaterie care, atunci când se ciocnesc de electroni, se anihilează și emit raze gamma. Problema este că sursele cunoscute din Univers nu pot explica numărul atât de mare al acestor particule.

Antimateria scapă din Calea Lactee. Doi fizicieni susțin că au descoperit indicii care ar putea complica și mai mult situația. Într-un nou studiu, Thomas Siegert, de la Universitatea Julius Maximilian din Würzburg (Germania), și Hiroki Yoneda, de la Universitatea Kyoto (Japonia), prezintă ceea ce ar putea fi prima detectare a anihilării materiei cu antimateria în afara Căii Lactee.

Semnalul a fost identificat într-o regiune numită Complex C, un nor uriaș de hidrogen care se deplasează spre discul galaxiei. Cercetătorii au observat un posibil semnal și în Curentul Magellanic, un flux de gaz lăsat în urmă de Marele și Micul Nor al lui Magellan în timpul orbitei lor în jurul Căii Lactee.

Antimateria scapă din Calea Lactee. Cum este posibil?

Niciuna dintre aceste regiuni nu ar trebui să producă un număr mare de pozitroni, ceea ce sugerează că particulele ar putea proveni chiar din Calea Lactee și ar fi reușit să scape din galaxie înainte de a se anihila.

Descoperirea se bazează pe analizarea întregului set de date colectat de telescopul spațial INTEGRAL al Agenției Spațiale Europene (ESA), care a observat cerul în raze gamma între anii 2002 și 2025. Cercetătorii spun că semnalul a rămas prezent indiferent de modul în care au împărțit și analizat datele, devenind tot mai evident pe măsură ce se acumulau observații.

Dacă interpretarea este corectă, înseamnă că estimările actuale privind cantitatea de antimaterie produsă de Calea Lactee sunt prea mici. Autorii studiului estimează că galaxia ar putea genera aproximativ 100 de tredecilioane (1 tredecilion este egal cu un milion de miliarde de miliarde de miliarde de miliarde sau 1 urmat de 42 de zerouri) de pozitroni pe secundă, de două până la trei ori mai mult decât se credea până acum.

Unul dintre vechile mistere ale astronomiei

Acest lucru agravează o problemă veche: nici exploziile stelare, nici găurile negre, stelele neutronice sau alte surse cunoscute nu pot explica o asemenea producție de antimaterie.

Totuși, cercetătorii avertizează că rezultatele încă nu reprezintă o descoperire confirmată. Semnalul are o semnificație statistică de 4 sigma, în timp ce standardul acceptat în fizică pentru confirmarea unei descoperiri este de 5 sigma, explică ScienceAlert.

Răspunsurile ar putea veni după lansarea misiunii COSI a NASA, programată pentru 2027. Noul telescop va putea verifica dacă aceste semnale sunt reale și îi va ajuta pe astronomi să afle unde sunt produși pozitronii din Calea Lactee. Dacă observațiile vor confirma concluziile, oamenii de știință spun că explicațiile convenționale ar putea deveni insuficiente, fiind posibil să fie necesare noi modele teoretice, inclusiv unele care implică particule de materie întunecată.

Studiul a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.

Vă recomandăm să citiți și:

Avans major pentru viitorul senzorilor cuantici

Când ar putea ajunge sonda New Horizons la marginea Sistemului Solar?

O semnătură chimică necunoscută a fost detectată pe Pluto și pe Titan

Telescopul Hubble al NASA a surprins o pepinieră stelară uimitoare