Un nou studiu realizat cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb (JWST) arată că formarea planetelor gigante este o cursă contra cronometru, deoarece gazul din discurile protoplanetare dispare treptat sub acțiunea unor vânturi stelare care își schimbă natura pe măsură ce sistemele planetare se maturizează.
Cercetarea, condusă de Naman Bajaj de la Universitatea din Arizona și de Uma Gorti de la Institutul SETI, a analizat 72 de stele tinere similare Soarelui, publicând rezultatele în The Astronomical Journal.
Studiul oferă o imagine clară asupra modului în urmă căruia discurile de gaz și praf, materia primă necesară construirii unor giganți gazoși precum Jupiter și Saturn, sunt împrăștiate în spațiu.
Folosind instrumentul MIRI al JWST, astronomii au urmărit două semnale-cheie: hidrogenul molecular și neonul ionizat. Observațiile arată că împrăștierea gazului nu este guvernată de un singur mecanism, ci trece prin două etape distincte.
Prima este etapa timpurie (vânturi magnetice). În primele etape de viață ale stelei, când materia cade spre centru, discul pierde gaz prin jeturi puternice și vânturi largi impulsionate de câmpurile magnetice.
A doua este etapa târzie (fotoevaporare). Pe măsură ce jeturile magnetice slăbesc și materia se rărește, radiația de înaltă energie a stelei pătrunde mai adânc în disc. Gazul este încălzit până când scapă de atracția gravitațională, proces cunoscut sub numele de fotoevaporare.
Dacă gazul este eliminat prea repede de aceste vânturi, giganții gazoși nu mai au timp să acumuleze atmosfere masive.
„Odată ce gazul a dispărut, oportunitatea de a construi planete bogate în gaz este practic încheiată”, arată cercetătorii.
Analizând un eșantion atât de larg de stele tinere, oamenii de știință au putut confirma ipotezele teoretice anterioare, dovedind că tranziția de la vânturi moleculare la cele atomice stabilește cronometrul fundamental pentru evoluția sistemelor planetare.
Viitoarele măsurători vor stabili exact ce cantitate de gaz este eliminată și din ce regiuni ale discului provine aceasta, scrie Scitechdaily.
Astronomii ar fi aflat de ce planetele din constelația Orion au orbite înclinate
Un meteorit marțian rar păstrează indicii nemaivăzute despre interiorul Planetei Roșii