Experiment inedit în Elveția: de ce oamenii de știință au îngropat peste 2.000 de articole de lenjerie intimă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au îngropat mii de articole de lenjerie intimă pentru a atrage atenția și se pare că au reușit. Oamenii de știință au îngropat peste 2.000 de perechi de lenjerie intimă din bumbac în grădini, pajiști, terenuri agricole și peluze din diferite regiuni ale Elveției. Nu a fost o glumă, ci un mod neobișnuit de a atrage atenția asupra sănătății solului.

Cercetătorii au îngropat mii de articole de lenjerie intimă. După două luni, aceștia au dezgropat lenjeria. Unele perechi ajunseseră aproape doar niște schelete de cusături, în timp ce altele prezentau doar câteva găuri.

Rezultatele proiectului, intitulat „Proof by Underpants”, au fost publicate în revista Plants, People, Planet. Ideea a fost să ofere o metodă simplă prin care să poată fi evaluată activitatea biologică din sol.

Pentru a crește gradul de conștientizare asupra degradării solurilor, cercetătorii de la Universitatea din Zürich au propus chiar un „Indice al lenjeriei”. Principiul este simplu: cu cât bacteriile, ciupercile, viermii și alte organisme din sol descompun mai mult țesătura, cu atât activitatea biologică este mai intensă.

Cercetătorii au îngropat mii de articole de lenjerie intimă pentru a arăta cât de degradat este solul

Solul fertil este esențial pentru viața de pe Pământ. Stratul superior al solului contribuie la producerea a aproximativ 95% din hrana noastră, găzduiește o mare parte din biodiversitatea planetei și reprezintă al doilea cel mai mare rezervor de carbon, după oceane, notează ScienceAlert.

Cercetătorii avertizează însă că solurile se degradează rapid, ceea ce amenință producția alimentară, biodiversitatea și funcționarea ecosistemelor.

Experimentul a arătat că modul în care folosim terenurile are o influență majoră asupra sănătății solului. Peluzele, terenurile agricole și pajiștile din Elveția au prezentat cele mai reduse niveluri de activitate biologică. Monoculturile de iarbă, întâlnite frecvent în jurul locuințelor și clădirilor, au avut cele mai puțin active soluri.

La polul opus s-au aflat grădinile private, unde viermii, ciupercile, bacteriile și alte organisme au descompus cel mai rapid materialul. Aceste soluri conțineau și cele mai ridicate niveluri de carbon organic și nutrienți.

După două luni, aproximativ 58% din bumbacul îngropat în grădini private fusese descompus. În cazul peluzelor, procentajul mediu a fost de doar 40%.

„Rezultatele noastre arată că modul în care este gestionat solul poate influența semnificativ atât organismele care trăiesc în el, cât și calitatea solului”, spune Marcel van der Heijden, agroecolog la Universitatea din Zürich.

Ce înseamnă un sol sănătos?

Experimentul a fost realizat în urmă cu cinci ani, cu ajutorul a aproximativ 1.000 de voluntari. Aceștia au îngropat lenjerie din bumbac și 12.000 de pliculețe de ceai în diferite tipuri de peisaje din Elveția. După două luni, obiectele au fost recuperate și analizate în laborator.

Atât lenjeria, cât și pliculețele de ceai au indicat același tipar: cea mai rapidă descompunere a fost în grădinile private. Totuși, o descompunere rapidă nu înseamnă automat un sol mai sănătos.

Grădinile private aveau niveluri mai ridicate de azot, fosfor și potasiu, ceea ce sugerează utilizarea îngrășămintelor. În unele cazuri, concentrația de fosfor depășea cu mult nivelurile recomandate, ceea ce poate afecta apele din apropiere și biodiversitatea locală.

„Descompunerea maximă nu este de dorit în orice ecosistem”, explică Franz Bender, agroecolog la aceeași universitate. În păduri și alte habitate apropiate de starea naturală, de exemplu, nivelurile foarte ridicate de nutrienți pot indica un dezechilibru.

Prin urmare, „Indicele lenjeriei” poate arăta cât de activ și bogat în nutrienți este un sol, dar nu poate spune singur dacă acesta este și sănătos. Pentru o evaluare completă sunt necesare analize suplimentare.

Chiar și așa, proiectul elvețian de știință participativă a generat una dintre cele mai ample baze de date despre organismele din sol ale țării și le poate indica cercetătorilor pe cele care au nevoie de mai multă atenție.

Vă recomandăm să citiți și:

Compoziția chimică din Oceanul Arctic a depășit un punct critic ireversibil

Aceasta este dovada că o arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă

Test de cultură generală. Se înțeleg păsările între ele chiar dacă sunt specii diferite?

O adevărată hartă a comorilor: Cercetătorii dezvăluie unde se ascund zăcămintele de pământuri rare