O procedură de 15 minute ar putea ameliora durerile și amorțeala provocate de sindromul de tunel carpian

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O injecție cu soluție salină, administrată sub ghidaj ecografic, ar putea oferi o ameliorare de durată persoanelor care suferă de sindromul de tunel carpian.

Un studiu clinic publicat în revista Radiology arată că procedura, care durează aproximativ 15 minute, a redus durerea, amorțeala și dificultățile de mișcare ale mâinii, cu rezultate mai bune la șase luni decât injecțiile obișnuite cu corticosteroizi.

Tehnica, numită hidrodisecție, nu necesită incizii chirurgicale, iar rezultatele sugerează că ar putea deveni o opțiune terapeutică pentru unii pacienți la care tratamentele convenționale nu au avut efectul dorit.

Ce este sindromul de tunel carpian și cum apare?

Sindromul de tunel carpian apare atunci când nervul median, care trece din antebraț spre palmă, este comprimat la nivelul încheieturii mâinii.

Acest nerv controlează sensibilitatea degetului mare, arătătorului, degetului mijlociu și a unei părți din inelar, contribuind și la funcționarea unor mușchi ai mâinii.

Compresia poate provoca furnicături, amorțeală, durere și slăbiciune musculară. Simptomele apar frecvent noaptea sau în timpul activităților care presupun menținerea încheieturii într-o anumită poziție.

Afecțiunea este asociată cu mai mulți factori de risc, inclusiv activități manuale repetitive sau solicitante, obezitate și anumite boli inflamatorii.

Tratamentele disponibile includ purtarea unei orteze, modificarea activităților, injecțiile cu corticosteroizi și, în cazurile indicate, intervenția chirurgicală pentru eliberarea nervului.

Cum funcționează hidrodisecția?

Procedura investigată presupune introducerea unui ac în apropierea nervului median, sub control ecografic.

Medicul injectează atent o soluție sterilă pentru a separa nervul de țesuturile învecinate și a-i îmbunătăți mobilitatea.

Ecografia permite vizualizarea nervului și urmărirea poziției acului, reducând riscul unei administrări într-un loc nepotrivit.

În studiul recent, a fost utilizată soluție salină fiziologică, adică apă sterilă cu o concentrație de sare compatibilă cu cea a lichidelor organismului.

Hidrodisecția este deja folosită în anumite contexte medicale, dar cercetătorii au dorit să stabilească dacă poate produce beneficii persistente fără adăugarea unui corticosteroid.

Ce au arătat rezultatele studiului?

Cercetarea a fost realizată de o echipă din India, coordonată de Anindita Bose și Anupama Tandon, și publicată în Radiology în octombrie 2026.

Studiul randomizat a inclus 39 de participanți, cu 63 de încheieturi afectate, care continuau să prezinte simptome în ciuda tratamentelor anterioare.

Pacienții au fost repartizați în trei grupuri de tratament: hidrodisecție cu soluție salină, injecție cu corticosteroid fără hidrodisecție și hidrodisecție cu soluție salină combinată cu corticosteroid.

Evaluările au fost efectuate după patru, 12 și 24 de săptămâni.

La patru săptămâni, toate cele trei abordări au produs ameliorări.

Diferențele au devenit însă mai evidente ulterior. La 24 de săptămâni, 85,7% dintre încheieturile tratate numai prin hidrodisecție cu soluție salină au atins pragul unei ameliorări considerate relevante clinic pentru severitatea simptomelor.

În grupul care a primit hidrodisecție combinată cu corticosteroid, proporția a fost de 90,5%, fără o diferență statistic semnificativă între cele două intervenții.

La persoanele tratate numai prin injecție cu corticosteroid, simptomele au reapărut frecvent după ameliorarea inițială.

Ce modificări au observat medicii la nivelul nervului?

Pe lângă evaluarea durerii și a funcției mâinii, specialiștii au folosit ecografia pentru a măsura dimensiunile nervului median.

La 12 săptămâni, suprafața secțiunii transversale a nervului scăzuse cu aproximativ 43–46% în grupurile tratate prin hidrodisecție, comparativ cu aproximativ 11% în grupul care primise numai corticosteroid.

Această modificare a fost interpretată ca un indiciu al reducerii umflării nervului.

Procedura a durat în medie 15 minute, iar în cadrul studiului nu au fost raportate complicații majore.

Totuși, absența unor asemenea evenimente într-un grup restrâns nu înseamnă că intervenția este lipsită de riscuri.

Poate procedura înlocui operația?

Rezultatele sunt promițătoare, dar nu permit această concluzie.

Studiul a comparat hidrodisecția cu injecțiile de corticosteroizi, nu cu tratamentul chirurgical. De asemenea, participanții au fost urmăriți numai șase luni.

Nu se știe încă dacă beneficiile persistă ani întregi sau cât de bine funcționează procedura în cazurile severe, însoțite de leziuni nervoase avansate.

Sunt necesare cercetări pe grupuri mai mari, inclusiv comparații directe cu alte tratamente.

În cazul amorțelii persistente, al slăbiciunii musculare sau al pierderii forței de prindere, evaluarea medicală nu trebuie amânată. Uneori, întârzierea tratamentului poate duce la afectarea permanentă a nervului.

Noutatea studiului este că simpla separare a nervului de țesuturile înconjurătoare, folosind soluție salină, a produs beneficii care s-au menținut pe parcursul celor șase luni de observație. Rezultatul oferă o direcție pentru dezvoltarea unor tratamente minim invazive, dar nu stabilește încă un înlocuitor al intervenției chirurgicale.

Surse:

https://pubs.rsna.org/doi/10.1148/radiol.260185

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42836756/

https://www.rsna.org/media/press/2026/2675

https://www.orthoinfo.org/diseases–conditions/carpal-tunnel-syndrome/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce este sindromul „Rapunzel” și cum poate duce la intervenții chirurgicale de urgență?

Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes

Un studiu a dezvăluit ceva neașteptat despre tulburarea obsesiv-compulsivă, sindromul Tourette și autismul

Ce este „sindromul inimii fericite” și de ce poate fi periculos pentru sănătate?