Prima pagină Stiinta

Darwin da mana cu Adam & Eva. Stiinta este sceptrul lui Dumnezeu?

Alexandru Safta | 10.05.2009 | ● Vizualizări: 671
Darwin da mana cu Adam & Eva. Stiinta este sceptrul lui Dumnezeu?     religie, spiritualitate, genetica, selectie naturala, evolutionism, darwin, adam si eva, dumnezeu, creationism + zoom
Galerie foto (9)

Scepticii se intreaba adesea cum este posibil ca toate varietatile si rasele umane din prezent sa provina din aceiasi doi stramosi originari. In principiu, aceasta dilema nu este diferita de cea care propune spre dezbatere motivul pentru care un copil cu parul blond si cret, spre exemplu, se trage din parinti bruneti cu parul neted.

Microevolutie da, macroevolutie nu

Una dintre ipoteze este aceea ca, la fel cum, astazi, uniiindivizi poseda in ADN-ul lor bagaj genetic capabil sa producadescendenti cu o cromatica diferita a ochilor sau a parului,primii parinti ai umanitatii, Adam si Eva, posedau genelecare le permiteau sa produca toate varietatile si rasele deoameni. Poate ca noi, in prezent, nu mai avem aceleasigene abilitate sa formeze fiecare rasa umana, dar este o premisaplauzibila cea conform careia cuplul primordial putea poseda acestbagaj genetic.

Toate rasele umane poseda gene pentru aceleasi trasaturide baza, dar nu toti oamenii dispun de fiecare variatie posibila aacestor gene. De exemplu, o persoana poate avea catevavariatii genetice pentru cromatica ochilor (caprui, verzi,albastri), in timp ce altcineva poate stapani numai o singuravariatie de gene care determina aceasta trasatura (caprui). Astfel,abilitatile celor doi de a influenta culoarea ochilordescendentilor lor vor fi diferite.



De asemenea, unii parinti cu parul negru sunt capabili sa nascavlastari cu parul blond, dar copiii lor blonzi (deoarece mostenescnumai genele recesive) nu vor avea abilitatea de a produce copii cuparul negru decat daca ii vor procrea cu cineva care are parul deculoare inchisa. Daca descendentii "arieni" vor copula cu altii lafel ca ei atunci intreaga linie si populatie va fi formata numaidin blonzi, chiar daca stramosul originar va fi avut parulnegru.

Tocmai de aceea, in realitate, nu exista decat o singurarasa - si anume cea umana - in cadrul careia exista nenumaratevariatii si permutari. Dovezile furnizate de stiintaindica faptul ca numai microevolutia (variatii in cadrul uneispecii biologice precum varietatile de caini, pisici, cai, viteetc.) este posibila, dar nu macroevolutia (variatiile dincolo despeciile biologice, in special de la formele mai simple la cele maicomplexe). Singura evolutie posibila care apare in natura estemicroevolutia, sau evolutia pe orizontala, nu si cea peverticala.

Abilitatea genetica a microevolutiei exista natural, in timp cemacroevolutia nu exista incifrata in legea firii. Genelemicroevolutiei (instructiuni sau programe chimicesi genetice) exista in cazul fiecarei specii, darnu si acelea ale macroevolutiei. Daca natura nu areinteligenta si abilitatea de a perferoma inginerii genetice - saconstruiasca in intregime noi gene si nu doar sa produca variatiisi noi combinatii ale genelor deja existente - atunci macroevolutianu va fi niciodata posibila natural.

Mutatiile - toate's vechi si noua's toate

In prezent, avem varietati canine care nu existau cu mai multesecole in urma. Toate acestea nu constituie decat un alt exemplu demicroevolutie in natura. Nu conteaza cate varietati decaini se nasc, ei vor ramane mereu caini si nu se vor transformasau evolua intr-un alt fel de animal. Chiar si formareaunei specii cu totul noua de planta sau animal prin hibridizare nuva sustine evolutia darwiniana deoarece o asemenea hibridizare nuimplica niciun fel de productie a noilor informatii genetice, cide-abia o recombinare a genelor deja existente.

Modificarile si noile combinatii ale genelor deja prezente inlumea vie pentru trasaturi distincte s-au mai intamplat in natura,dar niciodata nu s-a descoperit un proces de creare de genein intregime noi sau de trasaturi cu totul originale.Aceasta situatie se intampla chiar si in cazul mutatiilor genetice.De exemplu, mutatiile in cazul genelor pentru parul uman se potaltera astfel incat un alt tip de par uman sa se dezvolte, darmutatiile nu vor schimba genele pentru pilozitatea umana astfelincat pene, aripi sau trasaturi cu totul noi sa se dezvolte in loc.Mutatiile pot cauza chiar si multiplicari alecaracterisiticilor deja existente - un deget in plus spre exemplu,chiar si intr-o alte parte a corpului decat la maini sau lapicioare - dar nimic dintre aceste lucruri nu se califica inpozitia de trasatura noua.

Evolutionistii sunt de parere ca, daca li se acorda suficienttimp, mutatiile aleatorii din codul genetic, cauzate de fortelehazardante de mediu, precum radiatiile, vor produce gene cu totulnoi pentru noi caracteristici asupra carora selectia naturala poateactiona sau pe care le poate prezerva. Totusi, nu existaniciun fel de dovada stiintifica prin care sa se arate ca mutatiilela intamplare au abilitatea de a genera noi gene capabile saprogrameze dezvoltarea trasaturilor noi la diverse specii.Un asemenea rezultat ar solicita inginerie genetica. Mutatiilegenetice aleatorii cauzate de mediu nu vor tine niciodata loc deinginerie genetica.

Mutatiile sunt accidente in structura secventiala moleculara acodului genetic si ele sunt aproape intotdeauna nocive. Sigur ca,la fel cum unele cutremure nu produc avarii cladirilor, exista deasemenea mutatii care nu dauneaza din punct de vedere biologic.Dar, chiar si daca are loc o mutatie benefica, pentru fiecaremutatie de acest fel vor exista sute de soi rau, cu un rezultatcare se va dovedi in timp catastrofal pentru specii.

Mai mult decat toate aceste lucruri, trebuie stiut canumai acele mutatii produse in cazul genelor din celulelereproducatoare, precum sperma la barbati si ovulele la femei, sunttransmise urmasilor. Mutatiile si orice alte schimbariproduse in alte celule ale corpului nu sunt transmise. Spreexempplu, daca o femeie isi va pierde un deget acest lucru nu varezulta niciodata in nasterea unui fiu cu un deget lipsa. Similar,chiar daca o maimuta ar invata vreodata sa mearga perfect erect sisa vorbeasca, nu ar transmite aceste caracteristici descendentilorsai. De aceea, biologia moderna dezaproba vehement teoria candvaacreditata conform careia caracteristicile influentate de mediu potfi transmise in codul genetic al progeniturilor.

Variatii biologice si ADN

Majoritatea variatiilor biologice din cadrul unei speciibiologice (varietati de oameni, caini, pisici, soareci etc.)reprezinta rezultatul noilor combinatii ale genelor deja existentesi nu al mutatiilor. Ceea ce noi numim "gene" inseamnasegmente ale moleculei ADN. ADN-ul sau codul genetic este compusdintr-o insirurire moleculara de acizi nucleici (caractere chimice)diversi, aranjati intr-o secventa intocmai ca literele in cuvintesi frazele, in text. Aceasta secventa de acizi nucleici din ADNeste cea care le indica celulelor din orice organism cum saconstruiasca diferitele proteine, tesuturi si organe precumcreierul, ficatul, nasul, ochii etc. Daca acizii nucleicidin codul genetic nu se afla in secventa corecta atunci o proastafunctionare sau, mai rau, proteine nocive pot aparea,cauzand serioase probleme de sanatate si chiar moartea.

Nu exista nicio lege in stiinta care sa spuna ca acizii nucleicitrebuie sa se imbine intr-o anumita secventa. Orice astfel de acidse poate conecta foarte usor cu oricare altul. Singurul motivpentru care acizii nucleici se gasesc intr-o anumita secventa inADN-ul celulelor din trupurile noastre este acela ca ei suntdirijati sa se comporte astfel de catre ADN-ul existent anterior.Atunci cand noile celule se formeaza in organismele noastreADN-ul celulelor initiale imprima formarea aceluiasi ADN in noilecelule.

O convingere comuna in randul evolutionistilor este ca dupamilioane de ani, multe radiatii si concursul altor forte de mediu,suficiente schimari aleatorii (mutatii) vor avea loc in structurasecventiala a codului genetic al unei specii astfel incat secventecu totul noi pentru gene cu totul noi sa se dezvolte, ceea ce maideparte va programa formarea unor trasaturi biologice, organe sistructuri noi-noute, asupra carora selectia naturala sa poataactiona.

Dar este oare rational sa consideram ca prin schimbareahazardanta a secventei literelor dintr-o carte de bucate vomobtine, eventual, o carte de astronomie? Cu siguranta, nu.Iar daca acea carte ar fi o fiinta vie, ea ar muri probabil intimpul procesului unei asemenea permutari.

Asemenea transformari, ca preschimbarea unei carti intr-o altasau a ADN-ului unei specii in ADN-ul alteia, mai ales in ceva maicomplex, este un proces care, pur si simplu, nu este plauzibil sase intample prin alternante "norocoase". Este nevoie de planificaresi proiectare inteligente ca sa schimbi ADN-ul unei specii simplein cel al unei specii mai complexe.

Ingineria genetica a Arhitectului

Da, este adevarat ca abilitatea constructiilor biologice sichimice de a crea gene cu totul noi exista in cazul fiecareispecii, dar problema este aceea ca fortele intamplatoare alenaturii (radiatiile etc) pur si simplu nu au abilitatea de arearanja aceste materiale intr-o programare genetica cu totul nouapentru caracaterstici cu totul noi. Inca o data, mutatiileau doar capacitatea de a produce variatii ale trasaturilor caredeja exista. Este nevoie de manipulare inteligentaa materialului genetic pentru a transforma un peste intr-o fiintaumana. Fortele accidentale ale mediului nu pot executa asemeneainginerie genetica.

Totusi, daca mediul nu stapaneste capacitatea de a prestainginerie genetica si daca macroevolutia chiar nu poate aparea,atunci cum altfel se pot explica similitudinile genetice sibiologice care exista intre diferitele specii si, intr-adevar, intoata lumea vie? Desi nu pot demonstra stiintific, creationistiicred ca singura explicatie rationala pentru asemenarilegenetice si biologice dintre toate formele de viata se datoreazaunui Arhitect comun care a proiectat si a creat functii similarepentru scopuri similare si functii diferite pentru scopuridiferite, in cazul tuturor varietatilor formelor de viata, de lacele mai simple la cele mai complexe. Chiar si oameniiangajeaza acest principiu al designului comun in planificareaarhitecturii variate a cladirilor.

Daca oamenii trebuie sa utilizeze inteligenta pentru a performaingineria genetica, pentru a manipula cu sens codul genetic, atuncice spune acest lucru despre codul genetic insusi? Multi auconfundat selectia naturala cu evolutia insasi. Da,Charles Darwin a aratat ca selectia naturala apare in natura, darceea ce multi nu inteleg este ca selectia naturala in sinenu produce trasaturi sau variatii biologice.

Selectia naturala nu poate decat "selecta" din varietatilebiologice care sunt produse si care au valoare de supravietuire.Chestiunea reala este ce variatii biologice pot fi produsepe cale naturala? Ce variatii biologicesunt posibile natural? Cand o transformare biologica are loc pentruo specie si aceasta noua variatie (schimbarea culorii pielii deexemplu) ajuta acea specie sa supravietuiasca in mediul sau, atunciacea variatie va fi prezervata (selectata) si va fi transmisaurmasilor. Acest proces poarta denumirea de "selectie naturala" sau"supravietuirea celui mai adaptat". Dar niciuna dintre cele douasituatii nu are nimic de a face cu producerea de noi caracteristicisi variatii.

Termenul "selectie naturala" este pur si simplu o figura destil. Natura, desigur, nu face selectii constiente sauactive. Este un proces in intregime pasiv. Darwin nu a inteles ce anume produce variatiilebilogice. El, pur si simplu, a presupus ca orice felde schimbare biologica este posibila in viata. Totusi, stim astazica trasaturile biologice si diversitatea sunt determinate de codulgenetic.

Selectia naturala functioneaza impreuna cu evolutia, dar nu esteevolutie in sine. Cata diversitate biologica sau cataevolutie este posibila, natural, in natura? Asa cum amvazut, toate varietatile bilogice sau evolutive sunt limitate laspeciile vegetale si animale. Un alt motiv pentru caremacroevolutia nu este posibila in natura il constituie faptul ca unorgan pe jumatate evoluat (si deci nefolositor) in asteptarea amilioane de ani de evolutie pentru a fi completat de mutatii, ar fio carenta si un handicap pentru o specie - nu tocmai candidatulideal pentru selectia naturala. De fapt, cum ar fi pututsupravietui speciile de-a lungul milioanelor de ani, in timp ceorganele lor vitale (sau necesare) se aflau inca in proces de...evolutie?

Cum, spre exemplu, respirau, mancau si se reproduceau animalele,daca organele lor respiratorii, digestive si reproducatoare eraincomplete si inca evoluau? Cum alungau speciile posibilii germenicare le amenintau viata, daca sistemul lor imunitar nu era incadeplin evoluat?

Dumnezeu ne-a creat... stiintific?

Omul de stiinta si creationistul Walt Brown, infantastica sa lucrare "La inceputuri",pune punctul pe"i" in urmatoarea fraza: "Toate speciile parintegral si nu partial dezvoltate. Ele prezinta un anumit design.Nu exista exemple de pene, ochi, piele, tuburi (artere, vene,intestine etc.) sau orice dintre celelalte mii de organe vitale, pejumatate dezvoltate. Tuburile care nu sunt 100% complete reprezintao carenta; la fel si organele sau partile corpului partialdezvoltate. De exemplu, daca un picior al unei reptile arfi sa evolueze intr-o aripa de pasare, ar deveni un piciordefectuos cu mult inainte sa se transforme intr-o aripaeficienta".

Stiinta nu poate dovedi ca suntem aici gratie Actului deCreatie savarsit de Cineva, dar stiinta nu poate demonstra nici casuntem aici accidental sau prin macroevolutie. Nimeni nu aputut constata indubitabil niciuna dintre aceste posibilitati.Ambele sunt acceptate prin conventie. Problema este care dintreconventii detine mai mult adevar, teoria macroevolutionista a luiDarwin sau teoria creationista?

Daca niste astronauti de pe Pamant ar descoperi figurile unorpersoane asemanatoare celor de la Muntele Rushmore pe o planetanelocuita, atunci nu ar exista niciun fel de metoda stiintificaprin care sa se dovedeasca daca ele au fost create de cineva sau auaparut prin procese aleatorii de eroziune. Niciuna dintre pozitiinu ar fi stiinta, insa argumente stiintifice ar putea fi facutepentru sustinerea uneia sau a celeilalte.

Ceea ce credem noi despre originile vietii neinfluenteaza filosofia si valorile precum si perspectiva pe care oavem asupra noastra si a celorlalti. Aceasta nu este ochestiune minora. Doar pentru ca legile stiintei pot explica felulin care viata si universul opereaza si functioneaza nu inseamna canu exista un Arhitect al lor. Este rational sa credem ca nuexista niciun proiectant in spatele aeroplanelor doar pentru calegile fizicii pot explica felul in care acesteafunctioneaza?

Legile naturale sunt adecvate sa explice cum functioneazaordinea vietii, a universului si chiar a unui cuptor cu microunde,dar prea putin pot ele explica originea unei asemenea aranjari.Desigur ca, odata ce exista o celula completa si vie, atunciprogramele genetice si mecanismele biologice intra in actiunepentru a directiona si a organiza moleculele astfel incat sa sedezvolte mai multe celule. Dar intrebarea este cum a aparutviata din nimic, atunci cand niciun mecanism coordonator nu existain natura si cand natura insasi nu exista?

Cu siguranta raman multe lucruri de spus pe marginea acestuisubiect. Cercetatorii, evolutionisti sau creationisti, dezvoltateorii despre o multime de chestiuni stiintifice (fosilele, asanumitele legaturi tranzitionale, diversitatea biologica, origineavietii, anatomia comparativa, organele vestigii, varsta Pamantuluietc.). De asemenea, se pun numeroase intrebari si se dau o multimesi variata gama de raspunsuri mai mult sau mai putin complexereferitoare la continutul Bibliei (inclusiv legat de creatie sievolutie, de Arca lui Noe si de felul in care dinozaurii sepotrivesc in Scripturi).

In ciuda faptului ca asemenea dileme ii anima pe ganditori sicercetatori de mii de ani, iar in ultimele doua secole - poate -mai mult ca niciodata, se pare ca ne lipseste inca unealtacognitiva care sa ne raspunda la intrebarile existentiale: "cinesuntem?", "de unde venin?", "incotro ne indreptam?".

CITESTE SI: