Home » Stiinta » Copil „rău” şi prost-crescut sau copil cu ADHD?

Copil „rău” şi prost-crescut sau copil cu ADHD?

03.30.2011
Sunt acei „copii-problemă” din care orice şcoală are cîteva exemplare: slabi la învăţătură, incapabili să se concentreze, mereu agitaţi, adesea agresivi, sunt un coşmar pentru profesori, pentru colegi, chiar şi pentru propriii părinţi. Sunt categorisiţi, cel mai adesea, drept extrem de prost educaţi, „obraznici” şi iremediabil „răi”, iar familiile şi profesorii dau vina unii pe alţii şi aşteaptă unii de la ceilalţi rezolvarea situaţiei. Dar dacă lucrurile sunt altfel decât par? Dacă aceşti copii nu au, în realitate, o problemă de educaţie, ci o problemă medicală?

„Acceptă-mă, înţelege-mă, învaţă-mă” este numele unui proiect amplu
şi ambiţios: un parteneriat pentru identificarea şi managementul
cazurilor de ADHD, între Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului (MECTS) şi Centrul Naţional de Sănătate
Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA), cu sprijinul companiei Lilly.
Odată acceptat faptul că problema există, şcoala şi medicii
specialişti îşi dau mâna pentru integrarea în comunitatea şcolară a
copiilor cu ADHD.

Parteneriatul va facilita profesorilor şi educatorilor accesul la
informaţii despre ADHD, în scopul înţelegerii cauzelor,
manifestărilor şi a modalităţilor de tratament ale acestei
tulburări.

ADHD – sindromul de hiperactivitate cu deficit de atenţie, sau
tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie – este o tulburare
controversată; unii susţin că nu e vorba despre o problemă
înnăscută, ci de una indusă de modul de viaţă modern, în care
aditivii alimentari ar avea un mare rol; alţii cred sincer că e
vorba despre o boală care trebuie tratată cu medicamente specifice;
alţii se tem de o astfel de medicaţie, iar alţii, în fine, susţin
că, de fapt, nu există nici o boală şi că e vorba despre greşeli de
educaţie – cu alte cuvinte, revin la eticheta de „rău şi
prost-crescut”.

În tot acest amalgam de păreri contradictorii, iată cîteva opinii
profesionale ale specialiştilor implicaţi în proiectul de
parteneriat menţionat:

Problemele legate de tulburarea ADHD sunt uneori
subevaluate în cabinetele medicale şi de obicei ignorate în şcoli,
de aceea copiii cu ADHD sunt de multe ori stigmatizaţi, tocmai
pentru că nu există, la ora aceasta, un mod eficient de
recunoaştere şi de integrare a lor în comunitatea de
învăţământ.
Majoritatea copiilor care prezintă această
tulburare sunt etichetaţi greşit, mutaţi des dintr-o clasă în alta
sau riscă să fie daţi afară din şcoală”, declară dr. Ileana Botezat
Antonescu, Directoarea CNSMLA, centru cu o bogată experienţă în
proiecte de anvergură locală şi europeană privind sănătatea mintală
a şcolarilor.

„Din fericire, ADHD este cea mai tratabilă dintre bolile din sfera
psihiatriei copilului”, declară prof. univ. dr. Iuliana Dobrescu,
de la Spitalul Obregia din Bucureşti.

D-na prof. Dobrescu este unul dintre specialiştii recunoscuţi în
România care susţin necesitatea acestui tip de parteneriat
public-privat: „Problema este că tulburarea nu este recunoscută şi
înţeleasă, aşa că un număr mic de diagnosticări înseamnă un procent
mic de copii care, prin terapie comportamentală şi tratament, pot
ajunge adulţi perfect normali”.

Prof. Mircea Tiberiu, reputat specialist român în studiul acestei
tulburări, a afirmat că, în ultimele decenii, incidenţa ADHD a
crescut, ca urmare a unor factori favorizanţi (printre care unii
aditivi prezenţi în alimente, dar şi insuficienţa exerciţiului
fizic la copii).

În general, specialiştii sunt de părere că, dincolo de factorii
favorizanţi, există o componentă congenitală a acestei afecţiuni,
sistemul nervos central al copiilor cu ADHD având particularităţi –
atât de structură, cât şi funcţionale – care îl diferenţiază de cel
al copiilor ce nu prezintă această tulburare.

Proiectul – în teorie şi
practică

Specialiştii afirmă că, în cazul copiilor diagnosticaţi cu ADHD,
unul din domeniile majore ale vieţii afectat de această tulburare
este performanţa şcolară. De aceea, un rol important îl are
intervenţia psihoeducaţională la şcoală care, prin îmbunătăţirea
cunoştinţelor cadrelor didactice despre ADHD şi dezvoltarea unei
bune colaborări ale acestora cu părinţii poate conduce la creşterea
performaţelor şcolare şi sociale ale copiilor cu ADHD.

„Acceptă-mă, înţelege-mă, învaţă-mă” – este egida sub care sute de
educatori, învăţători şi profesori din toată ţara vor afla de la
specialiştii din domeniul psihiatriei copilului şi adolescentului
cum să îi ajute pe copiii cu ADHD să se dezvolte normal şi să îşi
găsească drumul în societate”, informează Domnica Petrovai,
psiholog de copii, unul dintre specialiştii CNSMLA care vor
coordona parteneriatul cu cadrele didactice.

„Ca mecanism, parteneriatul va funcţiona sub forma unor întâlniri
organizate la sediile instituţiilor locale subordonate
ministerelor, în care specialişti psihiatri şi psihologi de la
Centrele de Sănătate Mintală din fiecare judeţ vor oferi informaţii
legate de ADHD cadrelor didactice şi consilierilor şcolari. Credem
că înţelegerea acestei tulburări atât de frecvente este pasul cel
mai important în tratarea ei cu succes, iar cheia se află la
cadrele didactice şi la părinţi”, declară prof. Liliana Preoteasa,
de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.

Pentru învăţătorii şi consilierii şcolari, obiectivul
parteneriatului este ca, după seria de întâlniri şi discuţii cu
specialiştii din filialele din teritoriu ale Centrelor Judeţene de
Sănătate Mintală, aceştia să poată să îşi îmbunătăţească
cunoştinţele despre cauzele şi manifestările ADHD, despre
comunicarea şi colaborarea cu familiile copiilor diagnosticaţi cu
ADHD şi ale celorlalţi copii din clasă şi să-şi însuşească tehnici
de lucru cu copilul cu ADHD.

Scopul întâlnirilor este ca, în final, să se creeze un set de
proceduri de lucru, un mod unitar de a acţiona în cazul
suspicionării prezenţei manifestărilor ADHD la copiii din
clasă.

„O întâlnire la care au participat aproximativ 80-100 de persoane –
adică inspectori şcolari generali, inspectori pentru învăţământul
primar şi coordonatori ai consilierilor şcolari şi reprezentanţi
din Centrele de Sănătate Mintală din judeţele ţării implicate în
proiect – a marcat începutul acestui parteneriat. Am definit
împreună obiectivul demersului nostru, dar şi rolul şi
responsabilitatea fiecărei părţi; de aici încolo, depinde de noi
toţi să participăm la întâlniri şi să aplicăm în practica de zi cu
zi cele învăţate”, a declarat prof. Liliana Preoteasa, de la
MECTS.

„Avem mare nevoie de creşterea nivelului de cunoaştere în legătură
cu afecţiunea ADHD pentru că există date care arată că,
nediagnosticată şi fără o consiliere sau un tratament
corespunzător, această afecţiune poartă riscul unor repercusiuni
tardive asupra copilului, familiei şi societăţii. Compania Lilly
susţine acest parteneriat, care pune în prim-plan nevoia
profesorilor de a înţelege şi de a acţiona astfel încât copiii cu
ADHD să aibă şansa de a-şi dezvolta maximul de potenţial ca
adolescenţi şi adulţi”, declară dr. Daniel Popescu, Director
Relaţii Publice pentru Lilly România.

În afară de sectoarele din Bucureşti, judeţele în care se vor
desfăşura întâlniri, pe tot parcursul anului, sunt: Constanţa,
Galaţi, Iaşi, Mureş, Braşov, Cluj, Timiş, Arad, Alba, Prahova,
Argeş, Bacău, Dolj.

Succesul proiectului pilot va putea fi extins şi la nivelul
celorlalte zone acoperite de CNSMLA în perioada 2011-2012.

Copii şi oameni mari cu
ADHD

Iată şi cîteva cifre care documentează impactul ADHD asupra
educaţiei şi stilului de viaţă – în ansamblu, asupra evoluţiei
individului, a devenirii lui ca om. Extrase din lucrări de
specialitate ale unor experţi internaţionali în studiul acestei
afecţiuni, cifrele te pun pe gânduri, căci arată că ADHD netratat
corespunzător are efecte negative semnificative asupra copiilor şi
familiilor acestora, iar atunci când tulburarea persistă şi la
vârsta adultă, impactul pe termen lung asupra calităţii vieţii este
îngrijorător de puternic.

Educaţia la copiii cu ADHD (în comparaţie cu copiii fără
ADHD)
:

  • Mai puţini termină liceul (61,8% vs 98,7%)
  • Mai puţini termină o facultate (9,1% vs 68%)
  • Incidenţă mai mare a dificultăţilor de învăţare (45,5% vs
    1,3%)
  • Primesc suspendări sau exmatriculări (70,9% vs 21,3%)

Riscurile şi impactul ADHD asupra stilului de viaţă:

  • Obiceiuri alimentare incorecte (89% vs 58%)
  • Tulburări de somn (52% vs 14%)
  • Mai mulţi fumători (57% vs 35%)
  • Consum crescut de substanţe/droguri (45% vs 24%)
  • Afectare emoţională mai mare (32% vs 3%)

Impactul ADHD netratat/subtratat, dincolo de simptomele
principale
:

  • Mai mult de 50% risca accidente cu bicicleta şi cu maşina
  • Mai mult de 33% vizite la camera de gardă
  • 46% exmatriculaţi
  • 35% părăsesc şcoala/locul de muncă
  • Şomaj crescut
  • Abuz de substanţe:

– risc de 2 ori mai mare
– debut timpuriu
– mai puţin probabil să poată renunţa în perioada adultă

  • Rata de 3-5 ori mai mare a divorţului sau sepărării
    părinţilor
  • De 2-4 ori mai multe certuri cu fraţii/surorile
  • Absenteism crescut al părinţilor de la serviciu
  • Scade productivitatea părinţilor la serviciu

În România există, conform estimărilor realizate de profesioniştii
implicaţi, peste 200.000 de copii care sufera de ADHD, dar dintre
aceştia numai 8.000 se regăsesc in evidenţele specialiştilor şi
beneficiază, prin urmare, de tratament. Conform statisticilor,
prevalenţa afecţiunii la noi în ţară oscilează între 3-7%.

„Ne lipsesc cifrele. Avem, ce-i drept, prevalenţe ale bolii, dar
noi nu am realizat până acum o evaluare a propriei noastre
sănătaţi. Un astfel de demers trebuie sa fie profesionist şi costă!
Trebuie să înţelegem ca nu exista sănătate fără sănătate mintală”,
a explicat dr. Ileana Botezat Antonescu, directoarea CNSMLA.

Cu acest proiect, există mari şanse ca mulţi din cei cca.
200.000 de copii din România care suferă de ADHD să primească
ajutorul de care au nevoie. Scăpaţi din capcana etichetelor
simplificatoare care, adesea, reduc totul la greşeli de educaţie,
dau vina pe nevinovaţi şi ascund adevărata gravitate a situaţiei,
aceşti copii şi toţi cei care le stau în preajmă – familiii,
colegi, profesori – nu vor mai lupta singuri cu o problemă
neînţeleasă, ci o vor putea depăşi, cu ajutor din partea
profesioniştilor.

Cele mai noi articole
De unde provin, de fapt, moluştele uriaşe descoperite în ultimii ani în Volga
De unde provin, de fapt, moluştele uriaşe descoperite în ultimii ani în Volga
O pisică reținută pentru trafic de droguri a reușit să evadeze dintr-o închisoare de maximă securitate
O pisică reținută pentru trafic de droguri a reușit să evadeze dintr-o închisoare de maximă securitate
10 factori asociați cu un risc crescut pentru apariția maladiei Alzheimer
10 factori asociați cu un risc crescut pentru apariția maladiei Alzheimer
Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care numeşte TikTok o „ameninţare” la securitatea naţională
Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care numeşte TikTok o „ameninţare” la securitatea naţională
Realme V5, telefonul accesibil care integrează tehnologia 5G
Realme V5, telefonul accesibil care integrează tehnologia 5G
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Doi pui de urs filmați în timp ce se joacă în valuri. Motivul pentru care fotograful nu a vrut să publice inițial filmarea
Doi pui de urs filmați în timp ce se joacă în valuri. Motivul pentru care fotograful nu a vrut să publice inițial filmarea
Activitatea luptătorilor varegi din Constantinopol și misterioasele rune din Basilica Hagia Sofia
Activitatea luptătorilor varegi din Constantinopol și misterioasele rune din Basilica Hagia Sofia
Cele mai ciudate fobii ale oamenilor legate de animale
Cele mai ciudate fobii ale oamenilor legate de animale
Crustaceele mărunțesc și mai mult microparticulele de plastic din oceane
Crustaceele mărunțesc și mai mult microparticulele de plastic din oceane
Minerul devenit milionar peste noapte s-a mai îmbogățit cu 2 milioane de dolari. Bărbatul a găsit încă o piatră prețioasă
Minerul devenit milionar peste noapte s-a mai îmbogățit cu 2 milioane de dolari. Bărbatul a găsit încă o piatră prețioasă
Trilobiții, creaturile din Cambrian care aveau un ritm de creștere inedit
Trilobiții, creaturile din Cambrian care aveau un ritm de creștere inedit
China a lansat doi sateliți din Deșertul Gobi
China a lansat doi sateliți din Deșertul Gobi
Analgezicele nu ar trebui prescrise pentru tratarea durerilor cronice. Cel mai recent ghid din Marea Britanie
Analgezicele nu ar trebui prescrise pentru tratarea durerilor cronice. Cel mai recent ghid din Marea Britanie
Lucrurile pe care părinții nu ar trebui să le facă pe reţelele de socializare
Lucrurile pe care părinții nu ar trebui să le facă pe reţelele de socializare
Ce își doresc cel mai mult elevii din România. Metodele de evaluare cel mai puțin preferate
Ce își doresc cel mai mult elevii din România. Metodele de evaluare cel mai puțin preferate
Platformă de specializare inteligentă, proiect de 45 de milioane de euro lansat de UBB Cluj-Napoca
Platformă de specializare inteligentă, proiect de 45 de milioane de euro lansat de UBB Cluj-Napoca
Bicicleta sau trotineta electronică pot fi securizate cu „lacăte” inteligente
Bicicleta sau trotineta electronică pot fi securizate cu „lacăte” inteligente