Don’t Super Size Me

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

In ceea ce priveste colesterolul, specialistilor le-a devenit clar in ultimii ani ca este foarte dificil sa influentezi nivelul acestuia printr-o simpla schimbare de dieta.

Descoperirile lui Nystrom in acest sens au impins ideea si mai departe. La cei mai multi dintre subiecti nu numai ca nu le-a crescut colesterolul, dar in unele cazuri s-au inregistrat o scadere a nivelului de colesterol „rau“ si o marire a nivelului de colesterol „bun“. Dispunand de chitante pentru toata hrana consumata de tineri pe parcursul experimentului, omul de stiinta va putea afla, mai devreme sau mai tarziu, daca exista vreo legatura intre anumite alimente si nivelul grasimilor din sange. Ramane insa greu de dezlegat misterul faptului ca unii s-au ingrasat mai mult decat altii, desi au consumat aceeasi cantitate de mancare. Nystrom banuieste ca este vorba despre anumite variatii ale metabolismului, in cazul celor „norocosi“ organismul adaptandu-se cantitatii de hrana in exces prin arderea energiei excedentare.

• Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu

Abilitatea de a transforma surplusul de mancare in grasime a reprezentat un avantaj in istoria evolutiei omului in perioadele cand acesta a trebuit sa faca fata alternarii unor momente de imbuibare cu altele de foamete. Dar accesul arbitrar la hrana nu a fost unicul factor care a influentat evolutia metabolismului uman. In zonele cu clima rece, oamenii s-au adaptat in special pentru a rezista tempera­turilor scazute, facand posibila transformarea caloriilor excedentare in caldura, considera Nystrom, in opinia caruia oamenii inzestrati cu acest tip de metabolism par a fi mai capabili sa reziste in lumea „obezogenica“ de astazi.

Dieta traditionala a inuitilor (eschimosii din Groenlanda) este lipsita de carbohidrati. Descrisa de antropologul si exploratorul Vilhjalmur Stefansson si de colegul sau Hugh Sinclair in anii ’50, aceasta este foarte asemanatoare in privinta nivelului de grasimi/proteine/carbo­hi­drati din alimentatie cu dietele low-carb experimentale folosite in studii recente asupra obezitatii.

Pe timpuri, inuitii mancau aproape exclusiv carne, peste si grasimi. Nivelul colesterolului in sangele lor era foarte ridicat si la fel cel al acizilor grasi, dar (extrem de important) nivelul trigliceridelor era scazut.

Inuitii le-au suscitat cerceta­to­rilor un mare interes, pentru ca nu sufereau practic de niciuna dintre bolile de care sufera omul modern: obezitate, afectiuni coronariene sau diabet.

Foto: Guliver

FACTS

Drumul zaharului
Fie ca sunt luati din zahar, paine, paste, cereale, fructe sau legume, carbohidraTii au acelasi efect in organism, fiind convertiti mai devreme sau mai tarziu in glucoza. Toti carbohidratii au calitatea de a fi extrem de usor de digerat, iar asta se traduce prin faptul ca, la doar cateva minute dupa o masa „sanatoasa“, bogata in carbohidrati, nivelul glucozei in sange creste rapid. Un nivel ridicat al zaharului in fluxul sanguin este periculos si ca reactie: pentru a proteja organismul, pancreasul incepe sa produca rapid o mare cantitate de insulina, in scopul eliminarii glucozei in exces.