Home » Știință » CONCORDIA – Viata la capatul lumii

CONCORDIA – Viata la capatul lumii

Publicat: 16.07.2007
Oamenii de stiinta de la statia Concordia din Antarctica au extras recent, in cadrul vastului proiect EPICA (European Project for Ice Coring in Antarctica), cel mai vechi miez de gheata descoperit vreodata. Acesta detine cheia schimbarilor de clima care s-au produs in ultimii 740.000 de ani. La minus 40 de grade Celsius, intr-o tacere absoluta, coborata, parca, de pe o alta planeta, cercetatorii francezi si italieni isi impart viata intre studiu si indeletnicirile cotidiene, care, gratie confortului ultramodern al bazei, reproduc ritmul tihnit al unei statiuni de odihna.

Aflata la 2.700 de kilometri de Australia si la circa 3.500 de kilometri de Africa, Antarctica are o suprafata o data si jumatate mai mare decat cea a Europei si este acope­rita cu un strat de gheata care, in anu­mite zone, ajunge la grosimea de 4.700 de metri (se cuvine notat faptul ca aproximativ 70% din cantitatea de apa a Terrei se afla „ferecata“ in gheata antar­ctica). Specialistii considera ca este unul dintre cele mai potrivite locuri de pe Pamant pentru studiul stiintific al trecu­tului planetei, dar si – gratie puri­tatii aerului – pentru scrutarea spatiului cosmic.

In prezent, pe suprafata conti­nen­­­tului exista numeroase baze de cercetare, cele mai multe periferice, am­pla­sate, din ratiuni de accesibilitate, pe coaste. Dintre ele, se cuvin pomenite baza britanica Halley (unde a fost desco­pe­rita pentru intaia oara gaura din stra­tul de ozon, in 1985), statia franceza Dumont d’Urville (unde, in 1974, a fost in­registrata o viteza a vantului de 324 km/h!) si cea italiana Mario Zucchelli, aflata in Terra Nova Bay. In interiorul Antarcticii, nu exista decat o singura baza permanenta, cea americana – Amundsen-Scott. Baza ruseasca Vostok (construita in 1957 si intretinuta actual­mente cu mare dificultate) este semiper­ma­nenta.

In aceste conditii, Franta si Italia, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, au hotarat sa edifice o noua baza interioara, statiunea Concordia, la circa 1.000 de kilometri de coasta, intr-o zona din apropiere de centrul continentului, numita Dome C. Desi accesul este anevoios (circa 4-5 ore de zbor de la baza italiana Mario Zucchelli sau zece zile de calatorie terestra cu ajutorul unor convoaie de tractoare cu senile), baza este amplasata intr-un loc foarte prietenos, gratie faptului ca ferocele rafale de vant care bat in restul continentului nu ajung aici. In plus, aerul zonei este foarte rece, pur si uscat.

Decizia de infiintare a statiunii dateaza din 1993, iar costurile estimate au fost de 30 de milioane de euro. Dupa studiile preliminare de topografie, intocmite de o echipa condusa de profesorul italian Ignazio Tobacco, in sezonul 1998, pe timpul verii antarctice, a inceput constructia propriu-zisa. Desi activitatea stiintifica se desfasoara deja aici de cativa ani, inaugurarea oficiala a Concordiei va avea loc abia in 2005. Harazita sa devina o baza permanenta, aceasta a fost proiectata sa reziste unor temperaturi de pana la minus 80 de grade Celsius.

Ansamblul este constituit din doi cilindri cu diametrul de 17 metri si cu inaltimea de 10 metri, legati printr-un tunel. In interiorul fiecarui cilindru se afla cate 3 etaje, care vor adaposti, pe timp de iarna, 16-18 persoane: 9 cercetatori, 4 tehnicieni, un medic si un bucatar. In perioada verii antarctice, Concordia va gazdui aproxi­mativ 32 de persoane. Originalitatea ei vine din faptul ca este o baza „aeriana“ (spre deosebire de cea a Statelor Unite, care e subterana), are o arhitectura futurista si este con­struita pe niste piloni reglabili, sprijiniti pe platforme hexagonale, fiecare in greutate de 5 tone. Un sofisticat sistem hidraulic ingaduie ridicarea cladirilor (260 de tone de structuri metalice, la care se adauga cele 90 de tone ale panourilor exterioare) atunci cand acumularile de zapada devin periculoa­se.

Curentul si incalzirea vor fi asigurate de trei generatoare si de doua boilere uriase, care vor consuma 250.000 de litri de motorina anual si vor asigura o temperatura constanta de 18º C. Campul investigatiilor din Dome C, de la baza Concordia, este extrem de larg si acopera domenii precum stiinta atmosferei, glaciologia, paleoclima­to­logia, geomagnetismul, seismologia si chiar fiziologia si medicina. Exista deja oameni de stiinta care, pe timpul verii, au recoltat si analizat micrometeoriti, acea „pulbere stelara“ capabila sa inlesneasca inte­le­gerea aprofundata a originilor sistemului nostru solar. Cum Concordia este cel mai bun loc de pe Pamant pentru a observa cerul, este limpede ca astrono­mii vor folosi din plin si cu rezultate surprinza­toa­re acest privilegiu. Agentia Spatiala Euro­pea­na (ESA) utilizeaza deja Con­cor­dia ca baza pentru simularea unor misiuni spatiale pe Marte si pentru testarea unor tehnologii care urmeaza a fi fo­lo­si­te in rachetele si in avioanele viitorului.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un templu budist a rămas fără călugări după ce toți au picat testele antidrog
Un templu budist a rămas fără călugări după ce toți au picat testele antidrog
Un bărbat îmbrăcat cu pelerină și joben a încercat să urce spre Vârful Omu
Un bărbat îmbrăcat cu pelerină și joben a încercat să urce spre Vârful Omu
„Epoca de aur” a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat
„Epoca de aur” a relațiilor dintre Marea Britanie și China s-a încheiat
Monede romane vechi, considerate false și descoperite acum 300 de ani în Transilvania, au fost autentificate
Monede romane vechi, considerate false și descoperite acum 300 de ani în Transilvania, au fost autentificate
Un studiu contrazice o idee răspândită despre obiceiurile de împerechere ale oamenilor
Un studiu contrazice o idee răspândită despre obiceiurile de împerechere ale oamenilor
Barajele ar putea fi o alternativă în hrănirea sustenabilă a lumii
Barajele ar putea fi o alternativă în hrănirea sustenabilă a lumii
Legăturile dintre două mari puteri antice, dezvăluite de rămășițele unei maimuțe
Legăturile dintre două mari puteri antice, dezvăluite de rămășițele unei maimuțe
Top 10 cele mai bune filme de Crăciun
Top 10 cele mai bune filme de Crăciun
Cum ne afectează tenul alimentele de Crăciun și ce recomandă dermatologii?
Cum ne afectează tenul alimentele de Crăciun și ce recomandă dermatologii?
Oamenii pretențioși își aleg mâncarea în funcție de culoarea farfuriei, arată un studiu
Oamenii pretențioși își aleg mâncarea în funcție de culoarea farfuriei, arată un studiu
Infecțiile bacteriene, a doua cauză de deces la nivel mondial
Infecțiile bacteriene, a doua cauză de deces la nivel mondial
1 decembrie 1918, Ferdinand I și Regina Maria revin în București. „Ne întorsesem ca Rege și Regină a tuturor românilor”
1 decembrie 1918, Ferdinand I și Regina Maria revin în București. „Ne întorsesem ca Rege și Regină a tuturor românilor”
Marte ar fi avut atât de multă apă încât planeta ar fi fost acoperită de un ocean global
Marte ar fi avut atât de multă apă încât planeta ar fi fost acoperită de un ocean global
Cele mai geroase ierni din România. Unde a fost Polul frigului în 1942?
Cele mai geroase ierni din România. Unde a fost Polul frigului în 1942?
Pisaniile lui Ștefan cel Mare, găsite în Herson. „Sunt neatinse, în siguranță”
Pisaniile lui Ștefan cel Mare, găsite în Herson. „Sunt neatinse, în siguranță”
De ce a folosit Bob Dylan o mașină pentru a-și duplica semnătura? Cântărețul și-a cerut public scuze
De ce a folosit Bob Dylan o mașină pentru a-și duplica semnătura? Cântărețul și-a cerut public scuze
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI: Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii – GALERIE FOTO
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI: Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător ...
Cum va fi vremea în decembrie? Meteorologii anunță temperaturi ridicate
Cum va fi vremea în decembrie? Meteorologii anunță temperaturi ridicate