Wanted SARS – serial killer

FACTS

• Motivul sinistru pentru care nu am găsit niciodată extratereștri
• Astronomii au observat lumina de la unii dintre cei mai vechi quasari din Univers

Produs de grupul elvetian Roche, dispozitivul – care costa 60.000 de dolari – reprezinta o donatie si este un sistem deschis (permite utilizarea de reactivi din diverse surse), al carui timp de lucru e de 20 de minute pentru un test, reducand totodata perioada de diagnosticare de la mai multe saptamani, la doar 25 de minute.

Nu mai inalt de 30 de centimetri si cu un diametru sub 50, dispozitivul seamana cu o farfurie zburatoare in miniatura sau, mai putin poetic, cu un cazan sau o oala cu capac, dar dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului, il considera vital pentru viitorul imediat al identificarii, diagnosticarii si tratarii bolilor infectioase.

Istoria epidemiilor, pana la SARS 420 i.Hr.
In timpul razboiului dintre Atena si Sparta, 200.000 de atenieni isi parasesc cetatea. Un agent infectios neidentificat, despre care se presupune ca ar fi provenit din Etiopia, via Egipt, ucide o treime dintre ei. 224 i.Hr.

In China este consemnata prima epidemie de ciuma bubonica din istorie. Aceasta face 10.000 de morti. 166 i.Hr. Trupele romane care se intorc din Siria aduc la Roma plaga Antonine. Aceasta epidemie (probabil ciuma bubonica), izbucnita in India, fusese transportata in Siria de catre huni. Imperiul Roman este devastat – intre 4 si 7 milioane de oameni mor in intreaga Europa.

1346-1352. In China izbucneste ciuma bubonica. Ea e purtata pe rutele comerciale catre Rusia, de unde se raspandeste pe intregul continent european. Denumita de italieni la mortalega grande – moartea cea mare –, aceasta face 25 de milioane de victime numai in Europa (aproximativ o treime din populatia continentului).

1492. Columb duce in America tuberculoza si gonoreea – boli la care localnicii indieni nu aveau imunitate. Pe insula Hispaniola, unde Columb face primii pasi in Lumea Noua, mor opt milioane de oameni. Ulterior, aducerea sclavilor negri raspândeste in cele doua Americi alte boli, printre care malaria, dizenteria si febra galbena.

1542. Ciuma bubonica reizbucneste in Egipt, ajunge la Constantinopol (unde ucide 40% din populatia orasului), iar de aici se imprastie in intreaga Europa. Secolul al XVI-lea. Apar peste 30 de epidemii de gripa, care se raspandesc in Africa, Europa si America de Sud. Spaniolii duc in Mexic o forma de gripa care in 10 ani ucide 40% din populatia bastinasa.