Prima pagină Stiinta

Wanted SARS - serial killer

Andreea Mihalcioiu, Elvira Gheorghita, Marc Ulieriu | 09.03.2007 | ● Vizualizări: 210
Wanted sars serial killer     Wanted sars serial killer + zoom
Galerie foto (3)

Sindromul respirator acut sever (SARS) a erupt in noiembrie 2002, in provincia Guangdong din sudul Chinei. Pe 1 ianuarie 2003, autoritatile din orasul Heyuan au solicitat prezenta unei echipe a ministerului chinez al sanatatii, pentru a investiga situatia bolnavilor de SARS din Spitalul Poporului. Este neclar daca, pe parcusul lunii ianuarie, echipa a informat Beijingul despre aceasta maladie.

Cert este ca, la sfarsitul lunii respective, autoritatile locale au tras semnalul de alarma in toate spitalele provinciei, iar pe 7 februarie a.c. a informat autoritatile centrale. Raul insa se produsese: la sfarsitul lui ianuarie, vacantele prilejuite de Anul Nou chinezesc au facut ca sute de purtatori SARS sa calatoreasca nestingheriti in China si in intreaga lume. „In Guangdong se raspandeste o gripa fatala“ Pe 9 februarie, o noua echipa guvernamentala a ministerului sanatatii a fost detasata in Guangdong. In acel moment, in China existau 900 de persoane purtatoare de SARS, insa, din motive de propaganda, partidul comunist refuza sa faca publica situatia si evolutia patogeniei.

Se banuieste ca un medic sau unul dintre membrii echipei guvernamentale a spart tacerea: pe 10 februarie, 45 de milioane de chinezi au primit un SMS cu mesajul: „In Guangdong se raspandeste o gripa fatala“. Stirea a aparut apoi pe internet, dar Zhang Deijang, secretarul de partid al provinciei Guangdong, a continuat sa cenzureze presa, impunand o tacere absoluta asupra maladiei. Pe 11 februarie, insa, ziarul Guangzhou Daily a publicat un articol in care afirma ca 305 persoane sufereau de o gripa ciudata, ce provocase moartea a cinci dintre ele. Propaganda comunista a declarat ca era vorba de o simpla raceala si a reimpus cenzura. La sfarsitul lunii februarie, SARS ajunsese deja la Hong Kong, locul de unde se presupune ca s-a raspandit in toata lumea.

Pe 6 martie, Guangzhou Daily, sfidand interdictiile, a publicat o editie dedicata integral pneumoniei atipice. A doua zi, autoritatile au inchis ziarul, dar semnalul de alarma fusese tras: pe 15 martie, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) s-a autosesizat si a lansat un avertisment global privitor la riscul contaminarii cu SARS. Ministerul chinez al propagandei a ordonat mass-media din aceasta tara sa nu publice avertismentul. SARS scapase insa de sub control, asa incat, la 23 martie, autoritatile au acceptat intrarea in China a unei echipe de experti ai OMS.

O zi mai tarziu, cenzura a fost suspendata, astfel incat mass-media chineza, alaturi de cea internationala, au dezbatut pe larg problema SARS. Nu este cel mai periculos virus care ne poate afecta Specialistii in boli infectioase au rasuflat usurati pe 9 aprilie, cand virusul a fost izolat si s-a inceput analiza secventei sale genomice. Pana in acel moment, ei se temeau de ce era mai rau: boala respiratorie letala care venea din China si se transmitea rapid de la o persoana la alta, facand victime, ar fi putut fi Big One – o forma de gripa foarte agresiva, la care specialistii se asteptau insa abia peste 5 ani.

Pe 16 aprilie, injectand cu noul virus exemplare de macaci, Albert Osterhaus, de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, a demonstrat ca acesta este cel care provoaca sindromul respirator acut sever de la care virusul si-a luat numele. Maimutele injectate de catre Osterhaus au prezentat febra si afectiuni pulmonare, la fel ca victimele SARS.

Puii din China
Doua luni de cercetari exasperante in laboratoarele din intreaga lume au facut posibile raspunsuri la multe intrebari nelinistitoare iscate o data cu aparitia noului virus. De unde vine? Cum se transmite? Cum actioneaza? Exista medicamente eficace? In cat timp se va elabora vaccinul? Se poate face ceva in plus pentru a preveni epidemia? Sunt mastile eficiente? Ce alte infectii ne pandesc?

Iata ce s-a descoperit: nici un virus cunoscut – animal sau uman – nu are trasaturile SARS. Nu este surprinzator nici faptul ca acesta provine de la animale domestice (traseu preferat de catre noile virusuri), nici ca a aparut in China, pentru ca aici locuieste peste 20% din populatia globului – 1,3 miliarde de persoane –, deci, statistic vorbind, e normal ca aproximativ un sfert dintre infectii sa provina din aceasta tara.

In plus, multi chinezi traiesc in conditii de igiena precare, in permanent contact cu animalele, mai ales pasari si animale de curte, fapt ce faciliteaza transmiterea virusului. Schimb de gene Nu se stie cand s-a transmis SARS de la animal la om. Probabil ca atunci cand un coronavirus animal a patruns din intamplare intr-o celula umana si a gasit acolo un coronavirus uman (banala raceala, de exemplu, este produsa de un coronavirus).

Cele doua virusuri au schimbat intre ele material genetic si asa s-a nascut SARS. Coronavirusurile sunt maestre in acest joc al schimbului de gene, spune Michael Lai, de la Universitatea California de Sud, Los Angeles. Astazi stim ca boala e prezenta in China inca din luna octombrie 2002 si ca autoritatile medicale locale au preferat sa nu o semnaleze Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In februarie 2003, un neurolog contaminat a transportat-o la hotelul Metropol din Hong Kong, infectand – probabil prin butoanele ascensorului – locatarii de pe un intreg etaj. Acesta este pacientul zero, de la care au pornit toate celelalte cazuri de SARS din lume.

Abia la sfarsitul lui februarie, cand maladia a ajuns in Vietnam, la Hanoi, medicul italian Carlo Urbani (angajat al OMS si victima, o luna mai tarziu, a aceleiasi infectii) a tras semnalul de alarma. Era, evident, prea tarziu. „Daca SARS continua sa fie la fel de agresiv si nu vom gasi un medicament eficace printre cele deja existente, ar putea deveni prima boala grava a secolului XXI, cu posibilitatea de a se transforma in epidemie globala“, spune David Heymann, director executiv la OMS, sectia de boli contagioase.

Din China, cu ascensorul
Coronavirusurile cunoscute care afecteaza omul genereaza de obicei o simpla raceala. La fel ca acestea, SARS se transmite direct pe calea aerului, prin aerosolii expulzati in timpul acceselor de tuse sau in timpul vorbirii si al respiratiei. Probabil, supravietuieste pe manerele usilor, pe butoanele ascensoarelor sau pe alte suprafete. Cat timp? Cateva ore, se pare, asadar poate fi luat de alte maini si dus la gura sau la nas. Poate – dar este doar o ipoteza, deocamdata –, in unele cazuri boala nu are simptome; asa s-ar putea explica anumite contaminari pentru care n-a fost identificat momentul transmiterii.

Mastile? Bune, dar adesea inutile

Aerosolii care transporta virusul SARS, dar si pe acela al gripei, se transmit pe o arie apreciabila. Sunt suficient de bune mastile obisnuite care exista pe piata? Ele ar trebui sa impiedice virusul sa ajunga in gura sau nas si de acolo pe caile respiratorii superioare, dar in acest scop sunt necesare cateva cerinte elementare, printre care acoperirea nasului si a gurii cu o tesatura mai deasa de 5 microni (a mia parte dintr-un milimetru), marime ce reprezinta dimensiunea picaturilor de aerosol ce transporta virusul, explica Fabrizio Pregliasco, responsabil al Laboratorului de Gripa si Infectii Respiratorii Acute de la Institutul de Virusologie al Universitatii din Milano.
 
„Majoritatea mastilor care exista astazi pe piata nu respecta acest standard“. Pentru a ne afla in siguranta, ar trebui sa utilizam masti de tipul celor folosite de medici, dar, purtate timp indelungat, ele creeaza o stare de disconfort. Celulele-soldat De la contaminare pana la primele simptome trec 5-9 zile. Apoi apar febra ridicata, peste 38°C, frisoanele, durerile de cap si de articulatii. Dupa 2-7 zile, incepe tusea seaca, iritativa. Virusul a patruns in celulele peretelui pulmonar. Sistemul imunitar raspunde: intra in actiune citokinele, proteine ce ofera permeabilitate capilarelor pentru a permite celulelor-soldat sa ajunga la inamic. 80% dintre cei care se imbolnavesc se vindeca in cateva saptamani.

La ceilalti 20%, ceva nu functioneaza: permeabilitatea capilarelor devine excesiva si fluidele din sange se scurg in plamani. Ele incep sa umple alveolele si, daca boala nu regreseaza, inunda plamanii. In spitale se recurge la ventilatie fortata, pentru a mari cantitatea de oxigen – pe care plamanii nu il mai pot absorbi din aer –, dar, pentru 4,5% dintre bolnavi, nu este suficient si mor sufocati. Speranta – interferonul In opinia medicilor din Hong Kong, cel putin un medicament antiviral, Ribavirina, are efecte semnificative. Unii colegi de-ai lor din Canada considera, in schimb, ca efectele sunt foarte reduse.

Nici cei de la Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) din SUA, care au experimentat medicamentul pe culturi de virusuri, nu au observat ameliorari vizibile. Tot la Hong Kong se foloseste corticoterapia (cu antiinflamatori steroidieni). Dar Julie Gerberding, director la CDC Atlanta, este sceptica: „Nu exista dovezi ca medicatia antivirala sau steroidiana are consecinte benefice“, spune ea. Conform cercetatorilor de la Fort Detrick, Maryland, interferonul, o proteina care adapteaza sistemul imunitar, ar putea fi eficace. Si Donald Low, de la Spitalul Mount Sinai din Toronto, propune transfuzii cu anticorpi extrasi din sangele celor care s-au vindecat de aceasta boala. La ora actuala, se testeaza pe culturile de virusuri toate armele disponibile, in cautarea celei cu adevarat eficiente.

Care sunt pericolele reale? Nimeni nu se sperie de epidemiile de gripa, care fac in fiecare an, conform statisticilor OMS, 500.000 de morti. Despre SARS se poate spune, in prezent, ca afecteaza mai ales batranii si persoanele care sufera deja de anumite boli. Tinerii mor doar daca vin in contact cu mari cantitati de virus, precum dr. Urbani, care a vindecat fara protectie primii pacienti. "Carantina, adica izolarea indivizilor care prezinta simptome si a celor care au venit in contact direct cu acestia, pare sa functioneze“, spune Rino Rappuoli, responsabil cu cercetarea vaccinurilor la Chiron, una dintre marile companii producatoare de vaccinuri. „Daca virusul ar fi raspandit numai in Occident, am mai putea face ceva. Dar acum el este prezent in intreaga lume si, chiar daca am reusi sa scapam de el, ar fi suficient un avion pentru a-l aduce inapoi.“

Vaccinul
Separarea virusului si analizarea lui vor usura munca celui care va elabora un test capabil sa individualizeze efectele primelor simptome, izolandu-le imediat si creand astfel o bariera eficace impotriva raspandirii bolii (cel putin in tarile occidentale, unde exista o organizatie capabila sa faca acest lucru). Dar, in primul rand, testul va fi necesar pentru producerea unui vaccin. Pana la aparitia acestuia pe piata, ar putea insa trece multi ani.

Cati? Depinde de cat de grava va fi epidemia si de cat de severe vor fi regulile de validare a vaccinului. De obicei, un vaccin necesita 5-6 ani de studiu. Dar, daca SARS va face tot mai multe victime, s-ar putea recurge la procedura de urgenta si in 3 ani acesta ar putea fi pe piata. Cel putin pentru tarile care si-l vor putea permite. Prevenirea are reguli putine Pentru a intrerupe propagarea virusului, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda evitarea calatoriilor in tarile unde este raspandit acesta, cunoasterea simptomelor (febra mai mare de 38°C si afectiuni respiratorii, incluzand tusea, respiratia scurta, dificultatea de a respira), evitarea expunerii la situatii de risc (contactul cu subiecti carora le-a fost diagnosticata boala sau calatoria intr-o zona de risc).
 
La primele simptome, daca medicul de familie are dubii in diagnosticare, mergeti la Urgenta! Cine vine in contact cu un pacient vindecat de simptomele specifice SARS trebuie sa stea in carantina 10 zile. Daca vreo ruda manifesta unul dintre aceste simptome, pastrati distanta (este dificil sa intalnesti persoanele bolnave in afara casei, deoarece febra ridicata le tine la pat). In rest, sunt valabile masurile preventive impotriva tuturor infectiilor ce se transmit pe calea aerului: spalarea frecventa a mainilor si evitarea contactului acestora cu gura si cu nasul.

Cum ne putem apara de SARS

Viorel Alexandrescu, seful Centrului National de Referinta pentru Gripa si Boli Infectioase din Institutul Cantacuzino, a participat recent la o reuniune organizata la Sankt Petersburg de catre NATO, OMS si Academia de Stiinte a Federatiei Ruse. Tema seminarului a fost Intensificarea pregatirii in cazul unei pandemii de gripa, prin cooperarea sistemelor militare si civile. Cu aceeasi ocazie, a fost discutata evolutia sindromului respirator acut sever si s-au prezentat ultimele concluzii si decizii ale autoritatilor internationale, legate de maladia ucigasa.

Evolutia focarelor in zonele fierbinti indica faptul ca SARS poate fi controlat. In absenta unui vaccin si a unui antiviral cu eficacitate sporita, Ribavirina in doze mari poate influenta dezvoltarea sindromului: cel mai eficace mod de controlare a SARS este intreruperea lantului de transmisie de la persoanele contaminate la cele sanatoase. In marea majoritate a cazurilor, virusul continut in picaturile infectante este raspindit prin contact direct cu persoanele bolnave cu 1-2 zile inainte de debutul bolii, cand acestea stranuta sau tusesc.

Reducerea numarului de persoane expuse si eventual intreruperea lantului de transmisie pot fi obtinute prin trei masuri: detectia cazurilor, izolarea bolnavilor si urmarirea contactilor. Detectia cazurilor are ca scop principal identificarea bolnavilor cu SARS cat mai curand dupa debutul bolii. Urmatoarea masura este izolarea prompta a acestora in unitati special echipate, iar a treia, la fel de importanta, e identificarea si urmarirea contactilor fiecarui caz suspect timp de 10 zile (durata maxima de incubatie), prin control pasiv (autocontrol) sau activ (telefon/vizita la domiciliu) si, unde este posibil, prin izolarea voluntara la domiciliu. Aceste masuri limiteaza numarul zilnic de contacte posibile ale fiecarui caz potential infectios.

Ele scurteaza timpul ce se scurge intre debutul bolii si izolarea pacientului, reducand astfel si posibilitatea de transmitere a virusului la alte persoane. Eficienta masurilor este reflectata de un indicator important al transmisiei bolii – numarul efectiv de reproducere, care este numarul mediu de imbolnaviri determinate de fiecare caz nou. Daca un pacient SARS infecteaza mai mult de o persoana, atunci numarul de cazuri noi va creste in timp. Daca infecteaza o singura persoana, atunci numarul cazurilor va fi stationar.

Atunci cand numarul mediu de cazuri infectate de catre fiecare pacient SARS este mai mic de unul, focarul este in declin si se va stinge. In ceea ce priveste managementul cazurilor, OMS atentioneaza ca un singur bolnav internat intr-un spital care nu dispune de dotarile adecvate poate sta la originea unui nou focar. De asemenea, organizatia mondiala recomanda cu insistenta respectarea de catre clinicienii care ingrijesc bolnavii cu SARS a unor precautii-standard: igiena mainilor, halat, masca, manusi.
 
In România au fost raportate, incepand cu 17 martie 2003, sase cazuri probabile (patru in Bucuresti, unul in Cluj si unul la Targu Mures). Primul caz din Bucuresti si cele de la Cluj si Targu Mures au fost comunicate si OMS, dar, in urma unui diagnostic de excludere, doua dintre ele (Bucuresti si Targu Mures) au fost reconsiderate de catre organizatia mondiala si scoase din categoria cazurilor suspecte/probabile, ramanand in evidenta doar cel de la Cluj. Primul caz din Bucuresti a avut si patru contacti, la care supravegherea nu a evidentiat vreo afectiune compatibila cu SARS.

In prezent, sunt trei cazuri suspecte sub supraveghere (izolare si diagnostic de excludere), toate in Bucuresti si a mai aparut un suspect la Bacau, dar este vorba de un cetatean canadian, venit de la Toronto. Trebuie mentionat ca riscul aparitiei unui focar de SARS depinde nu atat de numarul de cazuri suspecte, cat de cel al cazurilor noi care apar printr-o transmitere locala de la un caz-index, fapt care in România nu a fost confirmat pana in prezent.

Adevaratul pericol este Big One
Asa se numeste virusul gripal (cu caracteristicile antigenice probabile H5 sau H7) capabil sa ucida, cand se transmite la om, chiar 30% dintre persoanele infectate. SARS este o boala grava, dar nu cea mai grava. Big One va fi o epidemie de gripa atat de severa, incat cercetatorii o asemana cutremurului care-i ameninta pe locuitorii din San Francisco. Daca nivelul socio-economic al tarilor sarace nu va creste, acestea vor continua sa exporte epidemii. In plus, materialul genetic al virusurilor animale se combina cu al genelor virale umane, astfel ca probabilitatea ca aceasta combinatie sa devina devastatoare creste si mai mult.

Lectia Craciunului 1997

Cel mai recent capitol al acestui subiect a inceput cu cateva zile inainte de Craciunul anului 1997, pe piata de animale din Hong Kong, unde autoritatile sanitare au dispus exterminarea a 1,5 milioane de pasari (gaini, rate, gaste), atacate de o familie de virusuri care le cauza o gripa deosebit de agresiva. Apoi, gripa a trecut de la pasari la oameni: 18 persoane fusesera infectate si sase murisera deja inainte ca uciderea pasarilor sa puna capat catastrofei.

La fel ca gripa spaniola Virusurile gripei se pot clasifica in aproximativ 15 subtipuri principale, numerotate de la H1 la H15. Unele sunt aproape inofensive, altele – mortale. Doua dintre ele, H5 si H7, sunt adevarati criminali. Daca se injecteaza pe cobai, plamanii acestora colabeaza (se contracta si se blocheaza) si, la scurt timp, cobaii mor. Gripa spaniola, cea mai periculoasa epidemie a secolului XX, a inceput in SUA, ca gripa porcina.

In decurs de cinci luni, s-a transformat intr-o masina a mortii, tocmai cand SUA intrau in primul razboi mondial. Dintr-o tabara militara din Kansas, infanteristii au transportat virusul peste Atlantic. Trupele americane au devenit principalele victime ale unui inamic pe care nu-l puteau identifica. Numai in octombrie 1918, s-au inregistrat 30.000 de morti. Aproape jumatate dintre soldatii americani care si-au pierdut viata in primul razboi mondial au murit de gripa. Alte virusuri care ne ameninta O data cu primavara, s-a intors in New York, pentru a patra oara, virusul West Nile, aparut in 1999. West Nile provine probabil din Israel si se transmite prin tantari sau pasari.
 
Ultimele cercetari il considera responsabil si de simptome de paralizie. In decursul anului 2002, a infectat aproximativ 3.000 de persoane si a ucis 160. In 1995, in Venezuela, a aparut virusul Vee, agent al unei encefalite cabaline, care a infectat 825 de persoane si a provocat decesul a patru dintre ele. In Columbia, Vee a imbolnavit 450 de persoane. 1999: in Malaezia a aparut virusul porcin Nipah, care a provocat moartea a 95 de persoane, in decursul a doar sase luni.

Virusul febrei Denga, transmis prin tantari, este responsabil pentru declansarea de epidemii in Asia de Sud-Est, India, Pacificul de Vest si America de Sud. Australia: in 1994, a fost semnalata prezenta virusului Hendra, provenit de la lilieci, care a ucis un mare numar de cai si doi oameni. U

Un alt virus periculos este Menangle, care provine de la porci si lilieci. Africa, Filipine, Indonezia: in maimute traiesc virusurile Marburg si Ebola. Si sa nu le uitam pe cele deja vechi: SIDA, hepatita C, variola, pojarul german.

Epidemia mondiala
Nu tancurile au pus capat razboiului din 1918, ci gripa spaniola, spun medicii. Din cauza ei, media de viata a scazut in SUA cu 12 ani. Victimele au fost in majoritate batrani si copii, dar si persoane cu varste cuprinse intre 15 si 50 de ani. SARS seamana cu gripa spaniola, motiv pentru cercetatori sa se teama de ce ar putea fi mai rau. Si bolnavii contaminati cu gripa spaniola se inecau in propriul sange, la 2-3 zile de la primele simptome.

Intre 3% si 5% dintre cei infestati au murit. Cu toate ca este mai putin letala decat oricare virus din clasa Ebola, care ucide intre 50% si 90% dintre persoanele contaminate, gripa spaniola este capabila sa infecteze rapid sute de milioane de oameni. Iar micile procente dau cifre astronomice cand e vorba de numere mari. OMS afirma ca o gripa obisnuita ucide 500.000 de persoane anual; cea spaniola a facut 40 de milioane de morti. O rememorare necesara pentru a atentiona asupra faptului ca urmasii acelui virus sunt inca vii.

Se intorc

Dovada? 20 februarie 2003, Hong Kong: departamentul ministerului sanatatii a semnalat OMS moartea unui barbat de 33 de ani, in organismul caruia fusese izolat virusul gripal H5N1. In ianuarie, dupa noua zile de vacanta in China, murise fiica lui, de opt ani. Fiul, de noua ani, fusese si el depistat pozitiv cu H5N1, iar sotia se simtea rau. Intre timp, in parcurile din Hong Kong mureau rate, pui si flamingo.

„In prezent, H5N1 inca se transmite, de fiecare data de la pasari la om si nu invers. Dar virusul a suferit deja mutatii si infecteaza noi si noi specii de pasari“, spune virusologul de renume mondial Robert Webster, de la St. Jude Children’s Research Hospital din Memphis, Tennessee. Totusi, pe 2 aprilie a.c., vacci­nul era deja gata: Webster petrecuse patru saptamani pentru a-l definitiva. Putem sta linistiti? Nu. Pe 29 martie, in Olanda, a fost identificat virusul H7N7, prezent la pasari.
 
Personalul care venea in contact cu acestea a fost testat: 66 de angajati au fost depistati pozitiv; 60 sufereau de conjunctivita, sase prezentau simptome de gripa, iar in ziua Pastelui catolic unul a murit. Doi dintre cei infestati nu contractasera virusul direct de la pasari, ci de la un membru al familiei. Guvernul olandez a dispus omorarea a 11 milioane de pasari. Dar infectia se raspandise deja in Brabant, unde sunt crescute 50 milioane de pasari.

Este Big One european? Sunt eficiente medicamentele?

O echipa de cercetatori britanici de la Facultatea de Medicina a Colegiului Regal din Londra a publicat, in numarul din martie a.c. al revistei Nature, un model matematic care anticipeaza evolutia viitorului virus Big One. Dezvoltarea acestui model ar putea permite anticiparea raspandirii bolii si elaborarea unui vaccin eficace impotriva viitoarelor familii de virusuri. De la primele semnale de prezenta a epidemiei, pana la producerea unui numar suficient de doze pentru a vaccina populatia, se vor folosi medicamentele antivirale, care pot modifica gravitatea bolii sau ii pot reduce durata.

Acum exista patru medicamente: Amantadina si Rimantadina – nu foarte scumpe, dar care pot genera grave efecte secundare – si Zanamivir si Oseltamivir – mai recente, care pot limita durata bolii la 1,5-2,5 zile. Dar sunt oare suficiente aceste medicamente si pentru Big One?

Epilog? Tacerea fatala a durat cinci luni.
S-au intamplat prea multe in perioada dintre primele cazuri de contaminare cu SARS in China (octombrie) si sem­nalul de alarma trasa de Urbani (februarie). Prea multe: boala s-a raspandit in toata lumea. De ce au tacut chinezii? De teama declinului economic in do­meniile turismului si comertului. Dar si pentru ca unele boli atat de inspaimantatoare pentru lumea occidentala sunt tratate ca niste afectiuni comune in tarile in curs de dezvoltare, obisnuite cu milioane de morti din cauza malariei, a TBC-ului si a foametei.

Foto: Reuters, Guliver/Science Photo Library, Graphic News
Grafica 3D: Nulli Secundus
 
FACTS

Detectorul Institutul de Boli Infectioase Matei Bals din Bucuresti este la aceasta ora detinatorul singurului LightCycler PCR (Polimerase Chain Reaction) din Romania – un aparat pentru detectarea prezentei in organismul uman a fragmentelor de acizi nucleici din virusuri, bacterii, fungi, microorganisme atipice.

Produs de grupul elvetian Roche, dispozitivul – care costa 60.000 de dolari – reprezinta o donatie si este un sistem deschis (permite utilizarea de reactivi din diverse surse), al carui timp de lucru e de 20 de minute pentru un test, reducand totodata perioada de diagnosticare de la mai multe saptamani, la doar 25 de minute.

Nu mai inalt de 30 de centimetri si cu un diametru sub 50, dispozitivul seamana cu o farfurie zburatoare in miniatura sau, mai putin poetic, cu un cazan sau o oala cu capac, dar dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului, il considera vital pentru viitorul imediat al identificarii, diagnosticarii si tratarii bolilor infectioase.

Istoria epidemiilor, pana la SARS 420 i.Hr.

In timpul razboiului dintre Atena si Sparta, 200.000 de atenieni isi parasesc cetatea. Un agent infectios neidentificat, despre care se presupune ca ar fi provenit din Etiopia, via Egipt, ucide o treime dintre ei. 224 i.Hr.

In China este consemnata prima epidemie de ciuma bubonica din istorie. Aceasta face 10.000 de morti. 166 i.Hr. Trupele romane care se intorc din Siria aduc la Roma plaga Antonine. Aceasta epidemie (probabil ciuma bubonica), izbucnita in India, fusese transportata in Siria de catre huni. Imperiul Roman este devastat – intre 4 si 7 milioane de oameni mor in intreaga Europa.

1346-1352. In China izbucneste ciuma bubonica. Ea e purtata pe rutele comerciale catre Rusia, de unde se raspandeste pe intregul continent european. Denumita de italieni la mortalega grande – moartea cea mare –, aceasta face 25 de milioane de victime numai in Europa (aproximativ o treime din populatia continentului).

1492. Columb duce in America tuberculoza si gonoreea – boli la care localnicii indieni nu aveau imunitate. Pe insula Hispaniola, unde Columb face primii pasi in Lumea Noua, mor opt milioane de oameni. Ulterior, aducerea sclavilor negri raspândeste in cele doua Americi alte boli, printre care malaria, dizenteria si febra galbena.

1542. Ciuma bubonica reizbucneste in Egipt, ajunge la Constantinopol (unde ucide 40% din populatia orasului), iar de aici se imprastie in intreaga Europa. Secolul al XVI-lea. Apar peste 30 de epidemii de gripa, care se raspandesc in Africa, Europa si America de Sud. Spaniolii duc in Mexic o forma de gripa care in 10 ani ucide 40% din populatia bastinasa. 
 
1650. Ciuma bubonica face 15.000 de victime la Londra.

1918. Izbucneste gripa spaniola, probabil un rezultat al infectiei cu tulpini porcine. La nivel global, se inregistreaza 21 de milioane de victime, mai multe decat cele provocate de primul razboi mondial.

1926. Virusul HIV se raspandeste de la maimute la oameni.

1936. O boala de plamani devasteaza Malta.

1959. In Congo moare primul bolnav de SIDA.

1960. 15 milioane de persoane se imbolnavesc de variola. Dintre acestea, 3 milioane mor.

1976. In Africa izbucneste Ebola. Douazeci de ani mai tarziu, virusul reapare in Sudan, Congo, Gabon si Uganda.

1980-2000. SIDA face 25 de milioane de victime pe mapamond.

2003, noiembrie.
SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome), cunoscut si sub denumirea de pneumonie atipica, erupe in provincia Guangdong din sudul Chinei.
 
Tag-uri: SARS | gripa aviara | H5 | H7 | epidemie