Prima pagină Stiinta

Cum ne influenţează luna naşterii destinul

Mihaela Stănescu 08.08.2012 | ● Vizualizări: 23432
Cum ne influenţează luna naşterii destinul     nastere, luna, destin, soarta, sanatate, carieră + zoom
Galerie foto (6)

Să fim lămuriţi: nu e vorba despre astrologie. Nu vorbim despre zodii şi horoscop, ci despre un alt mod de cunoaştere a lumii - cel ştiinţific. Deşi ideea că momentul calendaristic al venirii pe lume are o influenţă crucială asupra destinului unui om circulă de mii de ani, abia recent oamenii de ştiinţă au început să investigheze problema cu mijloacele experimentului şi ale analizei statistice. Iar rezultatele au fost surprinzătoare: fără referiri la planete, ascendent şi decani, s-a constatat că există, într-adevăr, corelaţii între luna naşterii şi anumite particularităţi ale devenirii unei fiinţe umane de-a lungul vieţii - ale destinului acesteia, carevasăzică.

Explicaţiile găsite până în prezent ţin de ritmurile naturale - planetare şi cosmice - la care suntem cu toţii conectaţi şi de anumite detalii de organizare a vieţii economice şi sociale în cadrul diferitelor comunităţi umane, aşa cum veţi vedea. Perioada din an în care s-a născut un om îi influenţează acestuia sănătatea, alegerea profesiunii şi chiar succesul în viaţă, în general. Pentru exemplificare, iată câteva studii care au abordat această corelaţie, rezultatele lor şi explicaţiile propuse de specialişti.

Luna naşterii influenţează speranţa de viaţă

În două ţări din emisfera nordică - Austria şi Danemarca - persoanele născute toamna şi la începutul iernii (lunile octombrie - decembrie) trăiesc mai mult decât cele născute în perioada aprilie-iunie. În schimb, în Australia, arată acelaşi studiu, există un decalaj de o jumătate de an al acestui model. Iar britanicii care au emigrat în Australia prezintă un model asemănător cu cel al austriecilor şi al danezilor, aşadar modelul caracteristic populaţiilor din emisfera nordică; asta înseamnă că, în ciuda deceniilor de viaţă trăită în Australia, ceea ce le influenţează fundamental speranţa de viaţă nu sunt în primul rând condiţiile din ţara de adopţie, ci tot modelul calendaristic din zona în care s-au născut.



Rezultatele au în vedere speranţa de viaţă calculată la vârsta de 50 de ani şi au la bază analiza a peste un milion de înregistrări - date cuprinse în registrele de evidenţă a populaţiei. Studiul a fost realizat de specialişti de la Institutul Max Plank pentru Cercetări Demografice din Rostock, Germania.

După ce au făcut ajustările şi corecţiile necesare, cercetătorii au ajuns la concluzia că speranţa de viaţă după vârsta de 50 de ani pare să depindă de existenţa unor factori care acţionează în timpul vieţii intrauterine şi în primele luni după naştere şi care au un efect asupra susceptibilităţii la diferite boli în cursul vieţii adulte.

Aceste constatări se potrivesc cu date rezultate din studii anterioare şi care arătau că, la începutul secolului trecut, bebeluşii născuţi toamna aveau, în medie, o greutate mai mare la naştere (şi, prin urmare, şanse mai bune de a supravieţui) în comparaţie cu cei veniţi pe lume în celelalte anotimpuri. În generaţiile recente, aceste diferenţe s-au estompat, ca urmare a îmbunătăţirii standardelor de sănătate publică în ceea ce priveşte îngrijirea mamei şi a copilului.

Autorii studiului au presupus că luna naşterii este un indicator al unor factori ambientali legaţi de anotimp şi care influenţează starea de sănătate pe parcursul vieţii şi, consecutiv, speranţa de viaţă. Care anume sunt acei factori ambientali e însă dificil de spus.

Alte studii leagă cu ceva mai multă precizie luna naşterii cu probabilitatea apariţiei anumitor tulburări de sănătate la persoanele respective. Astfel, Asociaţia Medicală Canadiană a publicat, recent, un studiu ce arăta că, în cazul copiilor născuţi în decembrie, era mai probabil ca aceştia să fie trataţi pentru tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD), comparativ cu copii născuţi în ianuarie. Probabilităţile erau, au calculat statisticienii, cu 39% mai mari. Fără a spune explicit că un copil născut în decembrie e mai predispus la ADHD decât unul născut în decembrie, rezultatele reflectă totuşi o corelaţie semnificativă între ADHD şi luna naşterii, corelaţie cu atât mai surprinzătoare cu cât lunile decembrie şi ianuarie sunt foarte apropiate, deci nu e vorba despre naşterea în anotimpuri diferite.

 

 

Cine-i născut în septembrieee...

Există cazuri de corelaţii ce pot fi explicate simplu şi logic: corelaţiile dintre luna naşterii şi rezultatele la învăţătură au o semnficaţie uşor de înţeles, dacă se ia în calcul data începrii anului şcolar. În societatea de tip occidental, anul şcolar începe, în general, toamna. Copiii născuţi la începutul anului respectiv pot fi cu câteva luni bune (uneori cu aproape un an) mai mari decât mititeii născuţi spre sfârşitul anului. Aşa se face că se pot găsi, în aceeaşi clasă I, copilaşi de 7 ani şi jumătate şi alţii de 6 ani şi 10 luni. Or, se observă adesea că elevii cei mai mici din clasă au dificultăţi mai mari la învăţătură: asimilează cunoştinţele mai greu decît colegii lor mai măricei, obosesc mai repede şi dificultăţi mai mari de concentrare, toate acestea afectându-le performanţele la învăţătură. Asta se întâmplă pentru că, la această vârstă, o jumătate de an în plus sau în minus contează foarte mult în dezvoltarea cognitivă a unui copil. Câteva luni diferenţă de vârstă se pot traduce într-o diferenţă considerabilă în ceea ce priveşte puterea de a face faţă exigenţelor şcolii.

Un studiu din 2011, realizat în Canada (unde data limită pentru împlinirea vârstei necesare pentru ca un copil să poată merge la şcoală este 31 decembrie din anul respectiv ) arăta că, în provincia Columbia Britanică, copiii care au intrat la grădiniţă în 1995 prezentau diferenţe în evoluţia lor, în funcţie de luna naşterii: comparativ cu copiii născuţi în ianuarie, cei născuţi în decembrie vădeau o probabilitate mai mică cu 12-15% de a îndeplini standardele de performaţă în privinţa cititului şi a aritmeticii în şcoala primară. Tot ei aveau cu 12% mai puţine şanse de a absolvi şcoala. În general, opinia curentă este că mulţi dintre aceşti copii, dezavantajaţi de la început faţă de colegii lor mai mari, tind să acumuleze aceste "rămîneri în urmă", să se descurajeze şi să se demotiveze, ceea ce îi duce în mai mare măsură spre eşecuri şcolare.

În Marea Britanie, data limită pentru împlinirea vîrstei minime de şcolarizare este 31 august, ceea ce înseamnă că se pot găsi în aceeaşi clasă copii care abia au împlinit vârsta de şcoală, în iulie sau august din anul respectiv, alături de copii născuţi în luna septembrie a anului precedent, deci cu aproape un an mai mari. Şi iată că o cercetare realizată în 2011 de Institutul de Studii Fiscale a indicat că aceşti copii "de august" - care la vremea şcolii primare fuseseră cei mai mici din clasele lor - poartă urmele acestor dificultăţi până târziu în viaţă: sunt mai puţin încrezători în capacităţile lor intelectuale şi au o probabilitate mai mică de a merge la universităţi prestigioase.

Şi în sport au fost semnalate corelaţii de acest tip, explicate tot prin efectele combinate ale anului calendaristic şi ale anului şcolar. Jurnalistul Malcolm Gladwell, într-o carte numită Outliers (2008) susţine că, în hocheiul canadian, copiii mai mici, născuţi spre sfârşitul anului calendaristic, au mai puţine şanse să fie selecţionaţi în echipe şi să devină mari jucători, pentru simplu fapt că aceşti copii concurează la selecţie cu copii născuţi în acelaşi an, dar în primele luni ale acestuia şi care sunt mai bine dezvoltaţi, fizic şi psihic, mai apţi pentru sportul de echipă şi, în consecinţă, sunt preferaţi de antrenori.

 

 

Naştere şi destin: despre luna naşterii, sănătate şi carieră

Alteori însă, explicaţia corelaţiilor nu este atât de eviedentă. Asocierile sunt clare, semnficative statistic, dar cauza rămâne misterioasă; cercetătorii avansează, cel mult, ipoteze care urmează să fie confirmate sau infirmate prin studii ulterioare.

Cum se explică, de exemplu, faptul (constat într-un studiu britanic) că luna naşterii influenţează susceptibilitatea la boli a unor persoane? Oamenii de ştiinţă n-au vrut să ne lase cu curiozitatea nesatisfăcută măcar de-o ipoteză şi presupun că e vorba despre expunerea viitoarei mame la lumina solară, în timpul sarcinii, expunere care, după cum se ştie, influenţează nivelul de vitamina D în organism. Iar această vitamină are roluri fundamentale în corpul uman (nu cunoaştem decât o mică parte dintre ele şi descoperim mereu altele), printre care şi reglarea expresiei unor gene, ce îşi pun amprenta asupra dezvoltării copilului şi asupra stării lui de sănătate, pentru toată viaţa.

Astfel, cei născuţi între lunile martie şi iunie sunt mai predispuşi la anumite afecţiuni precum diabet, maladia Parkinson, glaucom, narcolepsie, autism şi scleroză multiplă. Cei născuţi în octombrie şi noiembrie par să fie mai avantajaţi; dacă teoria cercetătorilor e corectă, acest fenomen s-ar datora faptului că organismul matern, expus la soare în timpul lunilor de vară, a acumulat o cantitate sănătoasă de vitamina D, care îi va fi de mare folos fătului pentru buna lui dezvoltare.( Acest model e valabil în emisfera nordică; în cea sudică, unde anotimpurile sunt "pe invers", perioada cea mai fastă pentru venirea pe lume ar fi lunile în care la noi e primăvară.)

 

Încă şi mai bizare par corelaţiile descoperite recent între luna naşterii şi alegerea carierei.

Venirea pe lume într-o anumită zi a anului indică probabiltatea statistică de a alege un anumit tip de slujbă mai târziu, spun experţii de la Institutul Naţional de Statistică din Marea Britanie. Ei au analizat distrribuţia pe luni (de naştere) a unui mare număr de britanici, în cazul a 19 profesii diferite, folosind date de la ultimul recensământ. Iată concluziile - surprinzătoare, trebuie să recunoaştem.

Statistic vorbind, există o probabililtate mare (adică semnificativă din punct de vedere statistic) ca:

  • o persoană născută în decembrie să devină medic stomatolog

  • o persoană născută în februarie să devină artist/ă

  • cineva născut în martie să ajungă mai târziu pilot

Pentru cei născuţi în aprilie şi mai, nu pare să existe vreo corelaţie specifică, cu o anumită profesie; în schimb, cei născuţi în lunile de vară au şanse mult mai mici decât media să ajungă medici sau fotbalişti cu venituri mari:(

(În caz că vă întrebaţi, David Beckham e născut în mai - 2 mai 1975).

Până în prezent, nu a fost găsită pentru aceste corelaţii o explicaţie pozitivistă, ştiinţifică (observaţi că n-am spus că nu există o astfel de explicaţie, ci doar că n-am găsit-o noi, deocamdată.)

Însă e larg acceptat faptul că toate fiinţele vii de pe Pământ suferă influenţa unor ritmuri naturale care îşi lasă amprenta asupra vieţii lor. Alternanţa zi-noapte, succesiunea anotimpurilor, fazele Lunii, poate chiar periodicitatea activităţii solare ori alte ritmuri cosmice, încă necunoscute, înrâuresc existenţa formelor de viaţă, deci şi pe a noastră. Ca parte din Univers, suntem supuşi legilor lui, ritmurilor lui; chiar dacă nu înţelegem întotdeauna natura acestor influenţe, ele există. Studii viitoare vor elucida modul în care acţionează aceste forţe neînţelese încă, lărgind cunoaşterea noastră asupra lumii mari din jur şi sporindu-ne capacitatea de a interacţiona cu ea în modul cel mai benefic nouă.

Tag-uri: nastere | luna | destin | soarta | sanatate | carieră

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI