Home » Timp Liber » Alegerea noastra: Stiinta made in Romania

Alegerea noastra: Stiinta made in Romania

Autor: Mihaela Stanescu 12.15.2008
Noi insine fiind, cu onoare, membri in redactia unei reviste de stiinta si deci pricepand prea bine ce inseamna sa produci o astfel de publicatie, privim cu simpatie si respect la ceilalti jurnalisti de stiinta si ii consideram pe toti confrati, chiar daca, din punct de vedere strict economic, ei reprezinta concurenta. De aceea, am fost bucurosi sa participam la o consfatuire pe tema reflectarii cercetarii stiintifice in mass-media.

Totul s-a intamplat pe fondul si cu prilejul unei aniversari, care a facut cu atat mai interesanta ocazia de a ne intalni. Am sarbatorit in octombrie 60 de ani de la nasterea celei mai vechi publicatii romanesti de stiinta: Stiinta si Tehnica. Revista – care, in copilaria multora dintre noi, ne-a satisfacut foamea de informatii din domeniul stiintei si al tehnologiei – a crescut (nu vreau sa zic „a imbatranit“) odata cu noi. Rezista eroic si nu ne-am putea dori, noi, cei de la revista Descopera, decat ca peste 55 de ani, cand va implini si ea 60, sa „ne aflam inca“ pe piata si in inimile cititorilor. Sa se spuna si despre noi ca am desteptat interesul pentru stiinta al cutarui sau cutarui pasionat ajuns azi cercetator; ca am hranit pasiunea pentru cunoastere a celor care ne-au citit; ca i-am ajutat sa descopere lumea in prefacere si sa se adapteze ei.
Am intalnit, asadar, si alti jurnalisti de specialitate si ne-am comparat punctele de vedere asupra peisajului publicistic actual pe felia „jurnalism de stiinta“. Cum se vorbeste/scrie in presa (in cea tiparita, in cea online, la radio, la televiziune) despre ceea ce se intampla in stiinta? Oglindeste presa viata stiintifica in mod corect, cu rigoare si obiectivitate? Parca imediat ne vine in minte felul in care „s-a vazut“ in aceasta presa recentul experiment realizat la CERN: ziarele s-au umplut de gauri negre, profeti mincinosi rasariti de te miri unde au inceput sa balmajeasca despre sfarsitul lumii si cred ca doar inclinatia noastra de a nu ne sinchisi de treburile altora, din alte tari, ne-a ferit de nasterea unei panici colective.

Deci relatia dintre cercetare si jurnalism nu e, la ora aceasta, ceea ce ar trebui sa fie. De publicatii de stiinta e nevoie, asta e limpede. Stiinta si tehonologia progreseaza atat de repede, iar impactul asupra vietilor noastre e atat de profund, incat e necesar sa existe publicatii care, preluand informatiile despre ceea ce se petrece in laboratoarele de cercetari, sa traduca totul intr-un limbaj accesibil (fara a pierde din vedere nici un moment exigentele preciziei) si sa raspandeasca aceasta cunoastere in randul publicului. Am vorbit despre dificultatea de a fi in acelasi timp un bun jurnalist si un om cu cultura stiintifica, despre greutatea de a obtine informatii legate de ceea ce se petrece in cercetarea romaneasca, ne-am uitat si la modelele straine, am propus solutii, am dezbatut idei. Pasionant a fost faptul ca la intalnire au participat atat cercetatori, cat si jurnalisti de la publicatii de stiinta. Undeva la mijloc, intre cele doua grupuri, exista un mare gol, care trebuie umplut cu informatii ce vor constitui „hrana“ jurnalistilor specializati in stiinta si vor deveni surse de inspiratie si materie prima pentru articole destinate informarii publicului. Nu o data am regretat ca nu reusim sa aratam in revista Descopera mai mult din ceea ce se intampla in stiinta „noastra“, romaneasca, in laboratoarele de cercetari de la noi sau in laboratoare straine in care lucreaza specialisti romani. Am avea ce arata. Stiati ca la CERN, in cel mai mare complex european de laboratoare destinate cercetarii in domeniul fizicii particulelor, lucreaza specialisti romani? Ca in Olanda, in mai multe universitati, institute de cercetare si laboratoare de cercetari ale unor importante companii private, lucreaza un impresionant numar de tineri cercetatori proveniti din Romania? Ca institutii stiintifice din Romania participa la proiecte internationale de cercetare in domenii de varf?

Unde e hiba? Probabil in lipsa unor „ferestre“ prin care sa putem privi in universul cercetarii romanesti si mai ales in lipsa unor oameni care sa ne invite sa privim prin acele ferestre si sa ne dea explicatii limpezi asupra a ceea ce se vede, pentru ca noi, jurnalistii, sa putem, la randul nostru, povesti ceea ce am vazut. Orice companie privata de oarecare marime are angajati care se ocupa de public relations, comunicand celor din afara ceea ce se intampla in companie, facand publice realizarile si contribuind astfel la structurarea imaginii. In institutiile stiintifice romanesti, rar intalnesti asa ceva. Iar rezultatul este o imagine incetosata, deformata, eronata, grevata de ignoranta si idei preconcepute a stiintei romanesti. In lipsa acestor oameni de legatura, jurnalistii trebuie sa faca eforturi considerabile – si uneori inutile, de vreme ce nu li se raspunde cu bunavointa – pentru a descoperi, in universul stiintei si al tehnologiei made in Romania, oameni si intamplari vrednice de a fi dezvaluite publicului dornic de noutati interesante.
Revista Descopera a facut cativa pasi pe acest drum; iata, in urma unei colaborari (in urma cu doi ani) cu Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici, a rezultat un articol de care ne amintim si azi cu placere si care evidentia o latura a INML necunoscuta marelui public: o moderna institutie stiintifica, avand o „zestre“ de specialisti, aparatura si programe de cercetare gratie carora desfasoara o avansata activitate de studiu in domeniul geneticii, al toxicologiei…

Undeva, pe acel teritoriu aproape nepopulat dintre cercetarea romaneasca si jurnalismul romanesc de stiinta, va trebui sa gasim mijloace de a ne intalni si de a comunica, spre binele tuturor. Poate ar trebui sa vedem acel teritoriu nu ca pe o fasie care ne desparte, ci ca pe una care ne uneste.

60 de ani: Stiinta Si tehnica

Conferinta Cercetarea stiintifica in mass-media – ce cred profesionistii din cercetare si cei din mass media? a fost organizata de Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, Academia Romana si Fundatia pentru Stimularea Creatiei Tehnico-Stiintifice, cu sprijinul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica. S-a intamplat in ziua de 12 noiembrie 2008, de Ziua Mondiala a Stiintei Pentru Pace si Dezvoltare – un prilej excelent de a sarbatori si aniversarea de 60 de ani a revistei Stiinta si Tehnica. Gazdele – carora le suntem recunoscatori pentru a ne fi oferit ocazia de a discuta lucruri care chiar ne stau la inima – au fost membrii Consiliului Editorial al longevivei publicatii: Alexandru Mironov (stanga), scriitor si jurnalist, binecunoscut publicului ca autor a peste 15 volume si mai mult de 1.000 de articole, precum si ca realizator a numeroase emisiuni de radio si televiziune destinate popularizarii stiintei; Serban Ursu (centru), expert in cadrul Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO, sectiunea Stiinta; Cristian Roman, redactorul-sef al revistei sarbatorite.

Le multumim inca o data pentru invitatia la dialog.

Cele mai noi articole
Noaptea Cercetătorilor la Muzeul Antipa: Cum să extragi ADN din fructe
Noaptea Cercetătorilor la Muzeul Antipa: Cum să extragi ADN din fructe
„Un moment istoric”: Primul zbor comercial direct între Emiratele Arabe Unite şi Israel
„Un moment istoric”: Primul zbor comercial direct între Emiratele Arabe Unite şi Israel
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Recomandare OMS privind activitatea fizică: adulții -150 de minute pe saptamana, copiii – o oră pe zi
Recomandare OMS privind activitatea fizică: adulții -150 de minute pe saptamana, copiii – o oră pe zi
Calitatea aerului poate influența evoluția COVID-19
Calitatea aerului poate influența evoluția COVID-19
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Două caiete care au aparținut lui Charles Darwin, cu o valoare de milioane de lire sterline, au dispărut
Două caiete care au aparținut lui Charles Darwin, cu o valoare de milioane de lire sterline, au dispărut
Primul guvern liberal din istoria României
Primul guvern liberal din istoria României
Nivel de poluare extrem de periculos înregistrat în cel mai mare oraș din Kosovo
Nivel de poluare extrem de periculos înregistrat în cel mai mare oraș din Kosovo
Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare
Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare
Tesla a atins o valoare la bursă de peste 500 de miliarde de dolari
Tesla a atins o valoare la bursă de peste 500 de miliarde de dolari
Traderii spun că Bitcoin ar putea ajunge la 74.000 de dolari. Ce formulă au folosit
Traderii spun că Bitcoin ar putea ajunge la 74.000 de dolari. Ce formulă au folosit
Decizie istorică: Scoția devine prima țară din lume care oferă gratis absorbante şi tampoane
Decizie istorică: Scoția devine prima țară din lume care oferă gratis absorbante şi tampoane
O lume ascunsă de bacterii și fungi, descoperită pe operele de artă ale lui Leonardo da Vinci
O lume ascunsă de bacterii și fungi, descoperită pe operele de artă ale lui Leonardo da Vinci
Editarea genetică ar putea să ajute coralii să supraviețuiască încălzirii globale
Editarea genetică ar putea să ajute coralii să supraviețuiască încălzirii globale
Elon Musk a devenit al doilea cel mai bogat om din lume, după ce l-a depășit pe Bill Gates
Elon Musk a devenit al doilea cel mai bogat om din lume, după ce l-a depășit pe Bill Gates
Imagini din sălbăticie: Un cerb, surprins în timp ce își spală coarnele într-o adăpătoare din pădure
Imagini din sălbăticie: Un cerb, surprins în timp ce își spală coarnele într-o adăpătoare din pădure
Noaptea Cercetătorilor Europeni  2020 te provoacă la experimente inedite direct de la tine de acasă
Noaptea Cercetătorilor Europeni 2020 te provoacă la experimente inedite direct de la tine de acasă