Fiica unui erou al Uniunii Sovietice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Autor: Andrei Makine
Editura: Humanitas

Desigur, ii pot aduce lui Andrei Makine docte si somptuoase elogii pentru usurinta cu care patineaza printre meandrele firii, pentru felul in care acest impecabil povestas al timpului in fuga te paseaza pe nesimtite de la un personaj la altul, in vreme ce, cu miscari ascunse si dibace, schiteaza un univers pe care-l descoperi intrutotul abia cu ultimul cuvant al ultimei fraze, pentru modul in care lasa povestea de razboi la cumpana inefabila dintre marturie si basm etc.
Dincolo insa de asemenea mirari secundare, “cititorul ideal” al lui Makine va remarca faptul ca autorul este complet incapabil sa lanseze idei fara radacina, bune de epatat criticii, sau imagini gratuite, bune de epatat domnitele pasionate de lecturi estivale. Culisele pasnice ale dansului macabru al istoriei, uitarea ce limpezeste existenta, marirea si decaderea care vin si pleaca tiptil, izvoarele si respiratiile vietii (in imbietorul aer de nostalgie ruseasca), parintii care dor si mor (“Olia nu stia ca, vazuta din profil si impotriva luminii, imaginea chipului ei parea aproape transparenta si de o finete tinereasca, amintind de chipul mamei ei la aceeasi varsta. Dar asta doar taica-sau putea sa vada”) – iata traseele pe care autorul rus le prefera in locul unei scriituri ce ar fi putut lesne deraia, in lipsa geniului, intr-o proza de consistenta unei savarine.

Citeste continuarea pe bookblog.ro