Carte (septembrie)

Cum ar fi putut castiga Hitler al doilea Razboi Mondial Bevin Alexander; Editura Lucman, 22 lei
Teza fundamentala a cartii lui Bevin Alexander – autor al unor volume de referinta in spatiul istoriei si teoriei militare, precum Cele treisprezece reguli ale razboiului sau Cum inving marii generali – este ca Hitler a inceput glorios si plin de promisiuni (pentru tabara sa) razboiul. Dar l-a pierdut, pe mana lui, facand niste impardonabile erori de strategie, pe care multi dintre specialistii Marelui sau Stat Major le-au amendat, la vremea cuvenita, cu asprime, dar care au fost desantat sustinute si ridicate in slavi de zelatorii sai neconditionati. Atentie, insa, prezentul volum nu este o ucronie de tipul „Ce-ar fi fost daca“ si nu ascunde, cum, poate, titlul sau ar lasa sa se inteleaga, oftatul vreunui regret. Autorul se afla deasupra oricaror incercari de legitimare a criminalelor actiuni hitleriste si ignora consideratiunile de ordin moral, nefacand altceva decat sa analizeze la rece greselile fatale care au condus la infrangerea nazistilor. Scopul strategiei militare este de a diminua posibilitatea de rezistenta a adversarului, asa incat fiecare conducator ar trebui sa-si propuna drept scop fundamental descoperirea slabiciunii inamicului. Asa crede Bevin Alexander si asa credea si marele strateg chinez Sun Tzu, pe care istoricul nostru il considera marele sau mentor. Din 1933 pana in 1940, Hitler a evitat punc­tele-forte, a lovit in cele slabe si a „obtinut succese atat de uluitoare, incat a atins pragul biruintei totale“. Dupa 1940, cand victoria asupra Frantei l-a convins ca este un geniu militar infailibil, a renuntat brusc si inexplicabil la stilul care l-a consacrat, atacand in 22 iunie Uniunea Sovietica si oferind, in acest fel, cel mai graitor exemplu din secolul XX despre modul cum un conducator poate sa ignore regulile simple ale razboiului si sa urmeze un curs care duce direct la autodistrugere.

Dictionar de etnologie si antropologie Coordonat de Pierre Bonte si Michel Izard Editura Polirom, 54,95 lei
Cei care au elaborat aceasta carte au aderat la punctul de vedere exprimat de Claude Lévi-Strauss, conform caruia antro­pologia „este mai degraba un mod original de a cunoaste“, decat o „sursa de cunoastere particulara“. Pentru a prezenta deci publicului larg antropologia, ei au aratat atat in ce fel contribuie aceasta la cu­noas­tere, cat si ce anume face ea cunoscut. Continutul dictionarului este structurat pe mai multe suban­sam­bluri, carora le corespund mai multe tipuri de articole, printre care notiunile utilizate de antropologi; obiectele, domeniile de cercetare, disciplinele adiacente si metodele antropo­lo­gi­ce; problemele de inter­fata aparute in zonele de frontiera; orientarile cu caracter teoretic; istoria generala a antropologiei…

• Duminică, 21 decembrie 2014, ora 20.00 va avea loc premiera naţională a piesei de teatru ,,Declick”,…
• Introducere in CABALA

Vikingii Patrick Weber Pro Editura si Tipografie, 45 lei
Istoria acestui roman se deruleaza pe doua paliere tem­porale si spatiale: secolul al X-lea pe un traseu intre Franta si Anglia si sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial intre Rouen si Wewelsberg, reperul ezoteric al trupelor SS. In secolul X, vikingii se afla la inter­sec­tia tuturor marilor drumuri si intre­bari, nestiind daca sa opteze pentru adaptare sau pentru a-si impune propria credinta in Franta. De cealalta parte si de celalalt timp, in Scandinavia, un comando SS aflat sub ordinele lui Himmler pleaca in cautarea unui mormant viking despre care legenda spune ca ar contine relicva magica in stare sa le ofere germanilor victoria decisi­va. Ajuns sa lupte, dintr-o intam­plare, in randurile Rezisten­tei, tanarul arheolog Pierre Le Bihan va trebui sa desluseasca intelesurile unui secret ancestral.

Bucurestiul subpamantean Petru Vintila junior Editura Heliopolis, 18 lei
Un volum impanat cu ilustratii elocvente despre pivnitele, tune­lurile, hrubele si tainitele Capitalei. Pivnite de palate domnesti si boie­resti, de manastiri si de hanuri, de case bur­ghe­ze si de carciumi, unele care vin din negurile istoriei, altele ceva mai recente. „Multe dintre ele nu mai exista, distruse fiind de coltii necru­tatori ai timpului, dar si de incul­tura regimului comunist, care a sters de pe fata pamantului unele dintre cele mai reprezentative mo­numente istorice si de arhitec­tura.“ O carte cu po­vesti stranii, de citit la suprafata Pamantului, intr-o zi cu soare.

Navigatori. Calatori. Exploratori Mica Enciclopedie Editura Meronia, 29 lei
Pentru generatiile tinere, pentru care „satul global“ nu mai constituie doar o metafora temporala, a epocii internetului, ci si una spatiala, generata de posibilitatea de a calatori si cunoaste cele mai indepartate colturi ale lumii, prezenta enciclopedie poate parea de-a dreptul exotica si incredibila. Epoci, spatii, meserii, idealuri, calitati (sau defecte) umane – toate sunt prezentate cu rigoarea enciclopedistului, dar in egala masura cu pasiunea celui fascinat de realizarile umane de exceptie. Indiferent de mobilurile initiale ale calatoriilor (mentionate de câte ori s-a putut), indiferent de calea urmata, pe apa sau pe uscat, descoperitorii lumii noastre si-au pus in slujba aspiratiei lor curiozitatea, vointa, curajul, rabdarea, rezistenta, capacitatea de a „lucra“ in echipa sau pe aceea de a suporta singuratatea… De multe ori dincolo de ceea ce numim limite umane. Primii care au inceput extinderea lumii cunoscute au fost in Antichitate fenicienii si rivalii lor, grecii, neintrecuti navigatori, care au strabatut toate colturile Marii Mediterane. Prin cartaginezi, lumea cunoscuta include pentru prima oara Africa Occidentala, prin greci – coastele Marii Negre. Egiptenii urca pe cursul Nilului apropiindu-se de izvoare, Alexandru cel Mare descinde, in fruntea armatelor sale, in India, romanii strabat Marea Nordului si Marea Baltica, Africa de Nord si Peninsula Arabia. Mult inaintea lor, fenicienii inconjurasera pentru prima oara, catre 600 i.Hr., Africa. In Evul Mediu, niste calugari irlandezi debarca in Islanda (sec. VIII), vikingii pleaca din Scandinavia in Groenlanda (sec. IX-X) si America de Nord (cca 1000), iar arabii traverseaza Siberia. Calatori evrei si arabi viziteaza China, Africa Centrala si Madagascarul. Arabul Ibn Battuta atinge Indonezia, Marco Polo strabate Asia Centrala si China. Impinsi de interese comerciale si bazati pe noi instrumente de navigatie (compas, astrolab s.a.), portughezii si spaniolii inaugureaza in secolul al XV-lea epoca marilor descoperiri geografice. Lista celor care au largit continuu cunoasterea Terrei continua cu Bartolomeu Diaz, Vasco da Gama, cu celebrul genovez in slujba Spaniei Cristofor Columb si, in zilele noastre, cu J.Y. Cousteau, Thor Heyerdahl si nenumarati altii.

Foto: Cristina Nichitus