Prima pagină Travelling

Beijing in cinci culori

Dan Silviu Boerescu 07.08.2008 | ● Vizualizări: 158
Beijing in cinci culori     beijing, olimpiada, capitala, china, eveniment sportiv, + zoom
Galerie foto (10)

Aflata pe ultimii metri ai pregatirilor pentru Olimpiada, China pare sa fi innebunit de tot. Capitala celei mai populate tari din lume este aproape gata pentru cel mai mare eveniment sportiv al planetei, iar pentru asta s-a aratat dispusa sa sacrifice orice. Comenteaza Dan-Silviu Boerescu.

Pretul platit de urmasii lui Mao pentru a organiza Jocurile Olimpice in 2008 este imens. Si nu vorbim aici de sutele de miliarde de dolari cheltuite pe constructiile impresionante si destul de extravagante. Inundatiile, cutremurul devastator si replicile sale (vor fi incetat ele oare?), plus campania mediatica violent negativa legata de Tibet (nicicand parcursul flacarii sacre aprinse la Olympia nu a fost atat de hulit) s-au adaugat slabei (sau, dupa caz, invechitei) infrastructuri existente initial pentru a sabota uriasa demonstratie de forta pusa la cale. Motivatia demersului sportiv a fost, clar, una propagandistica si tocmai acest tel pare, acum, imposibil de atins.

Indiferent de performantele obtinute de sportivii locali (se anticipeaza un numar-record de medalii pentru o tara gazda), umbra lui Dalai Lama va pluti nelinistitor peste stadioanele pe cale de a fi finalizate in chiar aceste zile la Beijing si in celelalte sase orase care vor gazdui Olimpiada – Qingdao, Tianjin, Shanghai, Shenyang, Qinhuangdao si chiar Hong Kong (unde se vor desfasura intrecerile de calarie). Organizatorii au incercat din start sa elimine posibilele nemultumiri si sa contracareze sensibilitatile inerente unei tari cu peste 1,3 miliarde de locuitori si 56 de grupuri etnice. De aceea, emblema JO a fost aleasa cat mai neutru, sub forma unui semn grafic traditional simbolizand Dansul. Mesajul ar fi acela de celebrare a bucuriei pe un fundal cat mai ospitalier, generat de o civilizatie traditionalista, aflata, insa, intr-un sustinut efort de modernizare.

Culoarea aleasa este, deloc intamplator, rosul aprins, simbolizand vitalitatea chinezilor (Soare), dublata de pasiune (Focul Sfant), dar si de o dimensiune voit prietenoasa (culoarea trimite, in cultura tarii, si la ideea de binecuvantare a oaspetilor). Cum rosul inseamna, aici, un nou inceput (cu totul altceva decat faimoasa Carticica Rosie de altadata), Olimpiada se vrea debutul unei noi epoci de deschidere a Chinei fata de lume, dupa Tiananmen. De fapt, momentul se doreste a fi perceput drept semnalul sincer al dorintei de integrare a unei natiuni care, altminteri, are vocatia periodica de a construi cate un Mare Zid al izolarii. De aceea, sloganul ales pentru cea de a XXIX-a editie a celei mai importante manifestari sportive moderne este „O singura lume – un singur vis“ (cu precizarea ca, in limba chineza, „tongyi“ – „singur/a“ inseamna si „un/o“, si „acelasi/aceeasi“).

Pentru unii, ideea pare a fi contraproductiva, tinand cont de temerile iscate de procesul tot mai agresiv de globalizare, acestia plangandu-se, la limita, de o incercare de legitimare urbi et orbi a jucariilor, textilelor si electronicelor ieftine „made in China“. Pentru a mai atenua imaginea suvoiului de produse „cheap“ care vor invada lumea cu aceasta ocazie, s-a decis apelul emotional la nu mai putin de cinci mascote. Posibila reactie negativa la jucarii ieftine, ca simbol al comertului chinezesc in continua expansiune, a fost exorcizata sub forma a cinci… Fuwa, jucarii cu nume din silabe repetate: Beibei (pestele), Jingjing (panda), Huanhuan (flacara olimpica), Yingying (antilopa tibetana) si Nini (randunica). Nu intamplator, „Beijing Huan Ying Ni“ inseamna „Bine ati venit la Beijing“, care Beijing nu e neaparat o fabrica uriasa ce lucreaza la pret de dumping

Dincolo de imagistica si de subtilitatile campaniei de comunicare, China a desfasurat un imens efort logistic, desavarsindu-si infrastructura sportiva – iar in cele mai multe cazuri construind-o de la zero. Lucrarile au inceput cu ani buni in urma, majoritatea arenelor sunt gata (infirmand pronosticurile pesimiste, care dadeau drept imposibila terminarea lor in timp util), iar rezultatele sunt absolut impresionante. Asa cum organizarea in comun, de catre Coreea de Sud si Japonia, a Cupei Mondiale de Fotbal in 2002 a facut posibila aparitia unor senzationale „stadioane ale viitorului“, Olimpiada 2008 a dus la nasterea unor minunatii tehnologice si arhitecturale pentru care specialistii chinezi au colaborat cu marile case de proiectare occidentale.

O linie comuna a ansamblurilor rezultate o reprezinta preocuparea pentru ecologie si economisirea energiei si a diferitelor resurse, motiv pentru care cele masate in nordul Beijingului (aproximativ jumatate din totalul facilitatilor) alcatuiesc zona numita, cat se poate de explicit, Olympic Green. Intr-o tara acuzata ca, prin industrializare accelerata, tinde sa devina cea mai mare sursa de poluare a planetei, latura demonstrativa a ideii e de luat in seama. Important este si faptul ca accentuarea tendintelor verzi nu s-a facut in detrimentul sacrificarii confortului spectatorilor si sportivilor.

Dimpotriva, aici par a se afla cele mai fan friendly arene din lume, cu o constanta temperatura primavaratica, umiditate reglabila, locuri extrem de comode si vizibilitate maxima pe toate directiile. La acestea se adauga dotarea tuturor locatiilor cu spatii comerciale generoase, restaurante si spatii de entertainment variate, astfel incat sa existe intotdeauna si alternativa competitiei sportive. Dar, fireste, partea pur sportiva va domina, iar pentru aceasta nici un efort nu a fost precupetit, totul semanand cu o mobilizare gen „Cincinalul in patru ani si jumatate!“ Cum-necum, utopia a fost posibila, ridicandu-se impresionanta zona Olympic Green, cu Satul Olimpic (rezervat unui numar de 10.708 sportivi calificati pentru cele 302 probe de concurs), centrul de presa (destinat celor 5.600 de jurnalisti de presa scrisa si celor 12.000 de statii de televiziune interesate), dar si numeroase arene nou-noute, 11 la numar, intre care noul Stadion National si Centrul Sporturilor Nautice H2O3 („Cubul de Apa“).

In plus, vor mai fi utilizate 11 stadioane deja existente, 9 locatii temporare si 6 facilitati in afara Beijing-ului (numai preliminariile turneului de fotbal desfasurandu-se pe stadioanele din patru mari orase, intre care Shanghai si Tianjin). De asemenea, organizatorii s-au dat peste cap pentru a asigura toata logistica necesara unei competitii de o asemenea anvergura (in fapt, o suita de maratoane), numai cheltuielile de aceasta natura fiind estimate la circa 42 de miliarde de yuani (peste 5 miliarde de dolari). In capitala Chinei sunt asteptate, in august, in jur de 1,2 milioane de persoane, 2.000 de tiruri si peste 75.000 de tone de echipament.

Costurile umane si materiale derivate sunt, in sine, enorme. De pilda, numai colectarea si transportarea deseurilor din spatiile de locuit (360.000 de metri patrati) destinate loturilor olimpice ale celor 200 de tari participante va costa 130 de milioane de dolari. Rezolvarea unor astfel de probleme reprezinta, pe langa identificarea unor solutii pentru evitarea aglomeratiei, un mare test pentru chinezi. Cel putin pentru aglomeratie s-ar parea ca s-a gasit o solutie: pe perioada Jocurilor, toti angajatii de stat neimplicati in organizare (exista deja 70.000 de voluntari) vor primi concediu si vor fi incurajati sa paraseasca orasul.

Va merita oare toata aceasta stradanie sisifica? Va retine lumea si altceva decat protestul amplu fata de politica antiTibet a tarii-gazda? (Inclusiv presedintele Traian Basescu a fost rugat de Reporters Sans Frontieres sa nu ia parte la ceremonia oficiala de deschidere.) Va prevala futurismul noilor constructii asupra furnicarului altminteri destul de saracacios care este Beijing-ul? Ca multe altele, aceste intrebari nu asteapta un raspuns imediat. Cert este ca prima batalie, cea de pe frontul proiectelor imobiliare avangardiste, a fost castigata triumfal. Independent de ecoul ulterior al performantelor sportive sau al protestelor de tot felul, stadioanele vor ramane acolo unde au fost construite, marturie elocventa a noului „dans“ chinezesc. Intre Atena 2004 si Londra 2012, Beijing 2008 ar putea fi, efectiv, o borna memorabila nu doar prin amploarea constructiilor eco- si fan-friendly…

Info util:

www.beijing2008.cn

international@beijing2008.cn
Tel.: ≤86.10.6669.3129
Transport: autobuze, retea de trenuri rapide subterane (sosiri din 3 in 3 minute), 60.000 de taxiuri
Hoteluri: Shangri-La, 5 stele, 399 USD/noapte; Kunlun, 5 stele, 360 USD/noapte; Peninsula Beijing, 5 stele, 380 USD/noapte
Restaurante: Donglaishun, traditional chinezesc; Shuguoyanyi, traditional chinezesc; Lijia, stilul vechi „feudal“; Kongyiji, stilul Shaoxing (totul pe baza de orez)
Shopping: Cuiwei Plaza, Scitech Plaza, Hualian, Junefield, Wangfujing Commercial Street, Hongkiao Pearl Market
Cluburi si spectacole: Beijing Poly Theatre, Lao She Teahouse, Chaoyang Theatre, Huguang Guild Hall, Sanlitun Bar Street, Houhai Bar Street

Foto: Northfoto

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI