Bogăţia uriaşă pe care vikingii o deţineau pe o mică insulă din Marea Baltică. Întreaga Suedie era mult mai săracă

Insula Gotland din Suedia este o adevărată mină de aur pentru arheologi, şi acest lucru poate fi spus literar. În era vikingă, suedezii au străbătut în special Rusia, ajungând până la Constantinopol şi până în Califatul Abbasid. Astfel, au venit în contact cu diferite culturi, lucru care iese în evidenţă în urma bogăţiilor găsite pe insulă.

Au îmbinat violenţa pentru care au fost cunoscuţi cu diplomaţia şi abilitatea de a face comerţ, astfel, legăturile le-au asigurat bogăţii importante. În urma excavărilor conduse de echipa arheologului Dan Carlsson au fost descoprite peste 700 de comori din argint, care conţineau aproximativ 180.000 de monede. Comparativ, doar 80.000 de monede de argint au fost găsite în toată Suedia, care este de 100 de ori mai întinsă cu o populaţie de 10 ori mai mare.

Bogăţii găsite pe Insula Gotland. Credit: Gabriel Hildebrand/The Royal Coin Cabinet

Astăzi, Gotland face parte din Suedia, dar între 800 şi 1150 a fost independentă. Au fost găsite urme a 60 de aşezări vikinge. Multe dintre acestea erau mici, destinate agriculturii şi pescuitului. Au existat şi aşezări mai mari, precum Frojel, care a fost locuit din anul 600 până în 1150 şi care a devenitun factor cheie în comerţ.

De asemenea, societatea era mult mai egalitaristă decât în Suedia, exista ceea ce numim astăzi o clasă de mijloc importantă care participa la deciziile întregii comunităţi.

Monede arabe găsite în Gotland. Credit: Gabriel Hildebrand/The Royal Coin Cabinet

Este uimitor cum o astfel de insulă unde activitatea principală era agricultura, fără resurse naturale, deţinea o asemenea bogăţie. Factorul obiectiv care a ajutat a fost poziţia geografică. În rest, abilitatea diplomatică a vikingilor de pe această insulă a jucat rolul crucial. Astfel, au putut avea o sumedenie de diverse bunuri, precum cele descoperite la Frojel: cornuri de cerb din Suedia continentală, chihlimbar din Lituania sau Polonia, sticlă din Italia, cristale din Caucaz, carneol din Est, chiar şi un ou de lut din zona Kievului despre care se crede că simboliza învierea lui Iisus. Apoi, desigur, monedele. Zeci de mii de monede provin din lumea arabă. Nu erau interesaţi numai de cantitate, ci şi de calitate, observându-se că multe dintre monedele de argint au o puritate de 95%.

Monedele Insulei Gotland. Credit: Nanouschka Myrberg Burström

Din 1140, Gotland a început să-şi fabrice propriile monede, fiind prima din regiunea baltică estică care face acest lucru. Se estimează că 8 milioane de astfel monede au fost fabricate între 1140 şi 1220 şi mai mult de 22.000 au fost găsite, 11.000 numai în Gotland. Această monedă a facilitat comerţul cu alte zone şi, de asemenea, a facilitat crearea de legături între est şi vest, insula devenind astfel centrul acestui comerţ, ceea ce a dus la alte bogăţii, chiar şi după terminarea erei vikinge.

Sursa: Archaeology

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Despre berserkeri si alte mituri vikinge

În urmă cu peste un mileniu, adevăratul Ragnar Lodbrok conducea o bătălie legendară care avea să-i asigure un loc în istorie

De ce puternicii vikingi nu au putut cuceri micuţa Irlanda

Asediul Parisului de către vikingi. ”Fără aceste asedii, probabil că alt oraş ar fi devenit capitală”