Home » Cultură » Acest cronometru aniversează 200 de ani şi încă mai funcţionează. Are o poveste fascinantă – FOTO

Acest cronometru aniversează 200 de ani şi încă mai funcţionează. Are o poveste fascinantă – FOTO

Publicat: 12.06.2016
Timpul s-a oprit acum 200 de ani ... apoi a fost repornit, s-a oprit din nou şi a fost resetat. Este vorba de inventarea cronometrului.

În 1816, Louis Moinet a creat un dispozitiv cunoscut sub numele ”al treilea contor” (compteur de tierces ). De atunci a început epoca cuantificării timpului. Apariţia acestor contoare mici nu numai că a avut un impact profund asupra vieţii noastre de zi cu zi, dar a schimbat însăşi percepţia timpului.

Un cronometru este un ceas portabil, care numără secundele sau fracţiunile de secundă, astfel încât acestea să poată fi înregistrate cu acurateţe. De aceea, cronometrele sunt considerate a fi o formă de cronograf. În greacă „chronos” înseamnă timp, iar „graph” înseamnă scris, iar când ne referim la ceasuri, acestea includ complicaţii precum cronometre şi cronografe.

Primul prototip al cronometrului a fost făcut de maestrul Samuel Watson, în 1690, pentru medicul englez Sir John Floyer. Acest „ceas medical pentru măsurarea pulsului” era dotat cu o pârghie, care atunci când era apăsată ceasul se oprea. Acest procedeu îi permitea medicului să măsoare cu precizie rata pulsului.

Cronometre sunt peste tot în lumea modernă, disponibile la ceasurile digitale şi aplicaţiile smartphoanelor. Dar mai ales aviatorii au nevoie de ele. Fără cronometre, aviatorii ar fi comis accidente grave, nemaivorbind de astronauţi.

Istoria este rescrisă

Principalul pretendent la titlul de inventator a fost Nicolas Mathieu Rieussec de France, care a creat în anul 1821 un cronometru pentru regele Ludovic al XVIII-lea. Majestatea Sa era pasionat de cursele de cai şi şi-a dorit un ceas care i-ar permite să înregistreze cât durează o cursă, aşa că Rieussec a venit cu „cronograful” lui care atunci când era dotat cu o peniţă de stilou ce repartiza cerneala pe o bandă de hârtie în jurul jantei din cadran la intervale de până la o zecime de secundă.

Cronograful lui Rieussec a funcţionat suficient de bine, iar mecanismul lui a fost primul care a devenit disponibil comercial. Au existat doi sau trei rivali contemporani la titlul de iniţiator. Dar în luna mai 2012, la o licitaţie de la Four Seasons Hotel des Bergues, din Geneva, a apărut ceva ce era gata să rescrie istoria.

Cronofragul lui Rieussec. 1821. Sursa foto: Sotheby’s

Ceasul era mare, de argint şi era un ”al treilea contor” sau „numărătorul treimilor” făcut de Louis Moinet  la Paris, care a semnat dispozitivul. Semnele distinctive de susţinere datează din 1816, iar preţul estimat a fost de la 3.300 la 5.400 dolari americani. Spre surprinderea casei de licitaţie, Jean-Marie Schaller, CEO al companiei moderne Moinet, a cumpărat ceasul cu 67.443 de dolari.

Cronometrul lui Louis Moinet nu numai că a fost cu cinci ani mai vechi decât cronograful lui Rieussec, dar a fost mult mai avansat. În timp ce cronograful arăta ca un ceas de trăsură, compteur de tierces al lui Moinet arăta ca un ceas de buzunar şi avea caracteristici care nu s-au reinventat timp de zeci de ani sau chiar un secol mai târziu.

Astfel, cronograful lui Louis Moinet poate revendica titlul de primul cronometru, iar în acest an face aniversarea de 200 de ani.

Unul dintre motivele pentru care compteur de tierces a fost necunoscut până în 2012 este că creatorul său a fost un profesor absent şi neatent. Născut în 1768, Louis Moinet şi-a câştigat reputaţia ca sculptor şi pictor şi a crescut până la poziţia de profesor de Arte Plastice la Luvru, dar adevărata sa pasiune a fost orologeria.

Moinet a lucrat cu mai mulţi ceasornicari elveţieni celebri ai timpului şi a dezvoltat o serie de ceasuri pentru activităţile maritime şi astronomice. În plus, el a făcut ceasuri pentru marile personalităţi ca Napoleon Bonaparte, ţarul Alexandru I al Rusiei, preşedinţii SUA Thomas Jefferson şi James Monroe, regele George IV al Angliei, regele din Napoli, mareşalul Murat şi pentru mareşalul Ney al Franţei. Iar în 1848, el şi-a terminat cartea sa intitulată Traité d’Horlogerie, care este, în continuare, considerată a fi una dintre marile opere de orologerie.

Cronograful lui Louis Moinet. Sursa foto:Christie’s

Un lucru frustrant este faptul că Moinet a murit la vârsta de 85 de ani şi nu a reuşit să scrie despre cel de-al treilea contor al lui, pe care l-a dezvoltat încă din 1815 ca instrument de măsurare a evenimentelor astronomice.

Făcut din alamă aurită şi mată, compteur-ul lui Moinet este o capodoperă, care combină tehnologia cu metale şi pietre preţioase precum rubine, platină şi argint.

Noţiunea timpului

Înainte ca ceasul mecanic să fi fost inventat, conceptul de timp a fost întreţesut cu ciclurile lumii naturale, iar tehnologia a schimbat această percepţie.

După invenţia cronometrului, timpul a căpătat un alt înţeles. Înainte de acest eveniment istoric, timpul era ceva ce curgea independent de omenire ca vremea sau ca un râu. Cronometrul a făcut ceva imposibil – şi anume măsurarea timpului. Cronograful putea fi pornit, oprit, resetat, întrerupt şi repornit.

În esenţă, timpul putea fi captat şi stocat.

Sursa: Gizmag

Vă recoamndăm şi aceste articole: 

 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale
Cine controlează, de fapt, un cântec: o scurtă istorie a drepturilor muzicale
Muzica country are o istorie mult mai surprinzătoare decât ai crede! De la influențe africane și cântăreți de operă până la artiști pe care industria i-a uitat
Muzica country are o istorie mult mai surprinzătoare decât ai crede! De la influențe africane și cântăreți de operă ...
Tim Curry, actorul care a făcut din personaje imposibile roluri de neuitat
Tim Curry, actorul care a făcut din personaje imposibile roluri de neuitat
Civilizațiile antice din mitologia greacă purtau bijuterii create din meteoriți
Civilizațiile antice din mitologia greacă purtau bijuterii create din meteoriți
Oamenii de știință au injectat, în premieră, mitocondrii din piciorul unei femei, în ochi
Oamenii de știință au injectat, în premieră, mitocondrii din piciorul unei femei, în ochi