Prima pagină Cultura

Carti si scriitori romani la Paris

Daniel Nicolescu | 03.19.2009 | ● Vizualizări: 645
Carti si scriitori romani la Paris     salon du livre 09, paris, scriitori romani, ICR, carti, edituri, scriitori mexicani, salon de carte, Lectures de dem@in, digitalizare, e-book, SONY, benzi desenate, fenomenul BD, Asterix, Obelix, Tintin, Michel Houllebecq, Soul Eater, Confluences poetiques, Luis Mizon, Jean Portante, Magda Carneci, Gabriela Adamesteanu, Daniel Cristea Enache, Lucian Vasilescu, Ioan Es. Pop + zoom
Galerie foto (8)

In perioada 13-18 martie s-a desfasurat la Porte de Versailles, Pavilionul nr. 1 (o locatie devenita deja traditionala pentru eveniment, in mare masura asemanatoare Romexpo, dar avand vecinitati arhitectonice cu blazon de noblete), cel de-al 29-lea Salon al Cartii de la Paris. Suita de manifestari pariziene dedicate cartii si editurilor este considerata de ani buni drept unul dintre primele evenimente de gen, ca importanta, din lume.

Viva, Mexico!

Anul acesta, ni s-a propus o imersiune totala in literatura mexicana, invitatul de onoare al Salonului. Centrul National al Cartii, Sindicatul National al Editurilor, Ministerul Afacerilor Externe (toate din Franta), impreuna cu  Consiliul National pentru Cultura si Arta din Mexic (Conalcuta) au invitat la Paris o delegatie de 36 de autori mexicani tradusi si publicati de catre editorii francezi. Printre ei, celebrul Carlos Fuentes, dar si autori de limba indigena, precum Briceida Cuevas Cob, exponent al culturii maya. Organizatorii si-au prezentat oaspetele de onoare in urmatorii termeni: „Salonul din acest an a ratacit pe melelagurile literaturii mexicane. O literatura – reflectare a unei natiuni a contrastelor –, plina de viata si veselie, detinatoare a unei lungi si profunde traditii culturale, expresie a unei tari aflate in continua innoire, contemporana noua, dar inradacinata in multiplele ei origini”.

Poate cel mai apreciat scriitor mexican al secolului XX, Carlos Fuentes Macías este cunoscut in special pentru romanele Las Buenas Conciencias (1959), Aura si La muerte de Artemio Cruz (1962)

Pavilionul mexican (un veritabil mozaic al diversitatii), care a ocupat 1.000 de metri patrati, a fost creat de celebrul arhitect Bernardo Gomez-Pimienta, detinator al Premiului Mies Van Der Rohe. Zeci de edituri mexicane, mii de volume, zeci de intalniri cu publicul si sesiuni de autografe (acestea au fost unele dintre cele mai cautate experiente ale targului, la toate standurile, cel putin pentru publicul francez). Pentru completarea panoramei editoriale mexicane, a fost organizata, inca din prima zi a manifestarilor, o expozitie de carti-obiect si opere de autor intr-un singur exemplar.

Digitalele cai ale cartii

Salonul si-a asezat cea mai ambitioasa sectiune a sa sub logo-ul Lectures de dem@in (Lecturile de m@ine). Conferinte si dezbateri in spatiile de entertainment, la Barul Stiintelor sau pe platforma Lectures de dem@in, special dedicata noilor tehnologii, prezentari la standurile editorilor, noi modele de e-books ce pot fi descoperite zilnic, concursuri si premii – au reprezentat tot atatea incercari de a familiariza publicul cu diversitatea coplesitoare a ofertei digitale. Intensitatea furioasa a demersului a fost data, poate, si de faptul ca, dupa muzica, fotografie si video, cartea este ultimul continut cultural care a devenit digital.

E-reader, unul dintre ultimele cititoare SONY de carti digitale in format e-book

Aceasta recuperare sub semnul urgentei a prilejuit cel mai larg tur de orizont realizat pana acum la un salon de carte, al noilor suporturi de lectura digitala: de la ebook-ul Sony (prima carte electronica aparuta sub prestigioasa semnatura a firmei japoneze), la PC, telefoane mobile sau console portative. Vizitatorii au avut sansa ca, in Spatiul Nr. 3, gratie unor echipamente superperformante, sa se amuze urmarind diferitele verigi ale lantului digital: o carte de hartie se  transforma pe loc in e-book, dupa care fisierul se metamorfoza la loc intr-o carte adevarata. Demonstratii live au avut loc de dimineata pana seara.

B.D. la mare cautare. Aventura continua

Banda Desenata a acaparat in mare masura interesul publicului pentru cartea de literatura „mainstream”. In Franta, oricum, fenomenul BD cunoaste o magnitudine iesita din comun, cititorii sunt nu doar milioanele de tineri, ci si cei fideli, ajunsi la varsta de 50-60 de ani, care au copilarit sub semnul revistei Vaillant sau Spirou, al aventurilor lui Asterix sau Tintin, iar prilejurile publice – de la festivaluri ale imaginarului la saloane de carte – subliniaza, fara putinta de tagada, ca Blake si Mortimer sunt mai universal cunoscuti decat, sa zicem, Bruno si Michel, fratii din Particulele elementare, celebrul roman al lui Michel Houllebecq.

Tintin, creatia belgianului Herge, cea mai populara serie de benzi desenate din Franta. Primul episod a aparut pe 10 ianuarie 1929

Anul acesta, Banda Desenata a avut un invitat de exceptie, cu ochi migdalati: Soul Eater, cel mai recent fenomen editorial japonez, care a debarcat in Franta direct la Porte de Versailles. Doar in Japonia, s-au vandut pana acum 12 milioane de exemplare din tomurile 1 & 2 ale Soul Eater, iar tanarul autor al acestei manga, Atsushi Ohkubo, a venit in Franta nu doar ca sa-si celebreze succesul nipon, ci si pentru a-si spori deja incredibilele dimensiuni la nivel planetar. In rest, vechile si bunele personaje (manga sau nu) cu care ne-am obisnuit si care isi vor desemna, fara indoiala, starul in persoana lui Largo Winch.

Fenomenul manga Soul Eater, inventat de artistul japonez Atsushi Okubo, best seller absolut al benzilor desenate japoneze, incepand cu 2003

Ai nostri tineri...

...si mai putin tineri au fost prezentati la Paris, in cadrul salonului, gratie unei antologii remarcabile – atat sub aspectul selectiei poetilor & poemelor, cat si al traducerii textelor. Magnificul cocon editorial poarta numele Confluences poetiques (o revista lunara ajunsa acum, prin aceasta antologie romaneasca, la numarul 3) a fost lansat la Salon in data de 15 martie, in prezentarea poetilor Luis Mizon, Jean Portante, Magda Carneci si Linda Maria Baros (ultimele doua sunt si traducatoarele textelor din antologie). Desi trupele romanesti de comando cultural au fost fara indoiala mult mai reduse numeric decat ale, sa zicem, mexicanilor sau japonezilor si au desfasurat strategii mai putin stralucitoare decat ale turcilor sau sarbilor, care si-au deschis, fiecare, cate o cafenea literara, oarece zarva balcanica am facut si noi, macar prin dezbaterea Literatura romana in context european, un dialog ai carui protagonisti au fost, pe data de 14 martie, Gabriela Adamesteanu, Dumitru Tepeneag, Daniel Cristea Enache si Paul Cernat.

 

Revenind la lansarea Confluences poetiques, probabil, cel mai important eveniment romanesc al targului, trebuie spus ca cei 20 de poeti romani alesi spre prezentare publicului francez sunt: Paul Aretzu, Serban Axinte, Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Dan Coman, Traian T. Cosovei, Nichita Danilov, Marian Draghici, Mihail Galatanu, Serban Foarta, Claudiu Komartin, Angela Marinescu, Ileana Malancioiu, Cosmin Perta, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Simona Popescu, Dan Sociu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasilescu. Despre ei si despre semnificatia volumului ne vorbesc:

Magda Carneci – director ICR Paris, antologator: Confluences poetiques – o confirmare
„Un nou numar al unei reviste franceze dedicat poeziei romanesti de azi este de fapt un cadou facut culturii franceze din ce are cultura romana mai pretios, mai profund si mai durabil. Dupa numarul-antologie din septembrie 2003 al revistei Poesie, de care m-am ocupat singura, acest numar din 2008 al revistei Confluences poetiques e alcatuit impreuna cu Linda Maria Baros tot ca un fel de antologie. Numarul vine sa sublinieze interesul si stima pe care mediul poetic francez le poarta verbului romanesc, din directia caruia i-au venit, de-a lungul secolului 20, aluviuni avangardiste fertile si un suflu interior vivificator. De la Anna de Noailles la Gherasim Luca, trecind prin Tristan Tzara, Benjamin Fondane (Barbu Fundoianu), Ilarie Voronca sau Claude Sernet (Mihail Cosma), un filon intens emotional sau radical-provocator s-a varsat periodic in creuzetul poeziei franceze moderne, adaugindu-i, de o maniera discreta dar nu mai putin esentiala, anumite nuante sau rupturi, unele hauri sau profunzimi neasteptate dar de fapt necesare. Ma bucur ca acest numar recent aparut confirma inca o data calitatea inalta a productiei lirice din Romania de azi.”

Luis Mizon - directorul revistei Confluences Poetiques, Magda Carneci, director ICR Paris si Linda Maria Baros, poeta si traducatoare

Linda Maria Baros – antologator, traducator: Povestea unei antologii
„Cred ca am mai spus si in alte imprejurari ca poetii romani pot deveni vizibili in afara tarii numai printr-o actiune concertata, energica, gandita ca un adevarat comando poetic. Am aceasta convingere de mai multi ani si de aceea am initiat, inca din 2006, programul ZOOM Roumanie! J’aime la poesie, care are drept scop promovarea literaturii romane in strainatate. In interiorul acestui program, am realizat mai multe dosare de poezie pentru diferite reviste din Spania, Canada, Maroc si, bineinteles, Franta, am recomandat cativa poeti romani pentru festivaluri internationale sau am organizat, fie singura, fie in colaborare, diverse lecturi publice.

Fata de inceputul anilor 2000, interesul pentru poezia romana este – cel putin in spatiul francofon – mult mai mare in prezent. Iar literatura noastra ar trebui sa profite de acest trend ascendent. Antologia de poezie romana contemporana proaspat publicata la Paris a reusit sa valorifice in mod evident un astfel de moment prielnic. Lucrurile s-au desfasurat relativ simplu: am ales, am tradus si am publicat.
Cu alte cuvinte, am selectionat impreuna cu Magda Carneci, care avea la dispozitie un spatiu tipografic considerabil in revista pariziana Confluences poetiques, un numar de douazeci de poeti romani contemporani, care raspund orizontului de asteptare al cititorilor francezi. Am trecut apoi la faza de traducere. Andrei Cadar, un tanar cercetator de la Sorbona, a tradus trei poeti. Pe ceilalti, in mare parte, ii tradusesem deja in cadrul programului ZOOM Roumanie! J’aime la poesie. Nu-mi ramanea, prin urmare, decat sa ma concentrez asupra traducerii noilor autori care aveau sa fie inclusi in antologie.
Trecand peste partea tehnica – alinieri, corecturi etc. –, am ajuns la punctul culminant si anume la publicarea Antologiei de poezie romana contemporana. Aceasta ocupa 140 de pagini din cel de-al treilea numar al revistei Confluences poetiques, iar realizarea ei a beneficiat de un sprijin financiar din partea Institutului Cultural Roman.”

Sursa: Ziarul de Duminica

CITESTE SI: