Prima pagină D:News

De ce corpurile noastre stochează mai multă grăsime atunci când mâncăm noaptea?

02.24.2013 | ● Vizualizări: 700
De ce corpurile noastre stochează mai multă grăsime atunci când mâncăm noaptea?     dulce, ciocolata, prajitura, desert, seara + zoom
Galerie foto (1)

Un nou studiu arată legătura dintre ritmul circadian şi activitatea insulinei. Descoperirile sugerează că perturbarea ritmului circadian poate duce la obezitate şi creşterea riscului de apariţia a diabetului şi a bolilor de inimă.

În ultimii ani, un număr de studii realizate atât pe oameni cât şi pe animale au găsit o serie de legături între activităţile ceasului biologic şi diferite aspecte ale metabolismului, procesele fizice şi chimice care asigură energia şi produc, menţin şi distrug ţesuturi. 

Oamenii de ştiinţă bănuiau că aceste variaţii ar fi cauzate ca răspuns la insulină, unul dintre cei mai importanţi hormoni metabolici. Cu toate acestea, nimeni nu a reuşit să determine dacă insulina urmează un ciclu de 24 de ore, sau ce se întâmplă atunci când ritmul circadian este întrerupt. Acum, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Vanderbilt au realizat un studiu care stabileşte clar legătura dintre obezitate şi consumul de alimente noaptea, obicei care perturbă ritmul circadian.
 
Deoarece sunt animale nocturne, putem spune că ritmul circadian al şoarecilor este o imagine în oglindă a celui uman. Cu alte cuvinte, diferenţa dintre ei şi noi constă doar în faptul că ei sunt activi în timpul nopţii şi dorm ziua. Din acest motiv, studiul oamenilor de ştiinţă a fost realizat pe şoareci.
 
Înainte de a discuta despre rezultatele studiului trebuie să stabilim căteva lucruri despre rolul insulinei.  Insulina, care este produsă în pancreas, joacă un rol esenţial în reglarea grăsimii din corp şi în metabolizarea carbohidraţilor. Atunci când mâncăm, digestia noastră descompune carbohidraţii din alimente în glucoza care este apoi absorbită în fluxul de sânge. Prea multă glucoză în corp poate fi toxică, motiv pentru care unul dintre rolurile insulinei este acela de a stimula transferul glucozei în celulele noastre, îndepărtând excesul de glucoză din sânge. Concret, insulina este necesară pentru a muta glucoza la nivelul celulelor hepatice, musculare şi adipoase. În acelaşi timp, insulina mai are şi rolul de a bloca procesul de ardere a grăsimilor pentru energie. 
 
Dar, acţiunea insulinei, capacitatea hormonului de a înlătura glucoza din sânge, poate fi redusă de un număr de factori, iar acest fenomen poartă numele de rezistenţă la insulină. 
 
În studiu, oamenii de ştiinţă de la Vanderbilt au descoperit că ţesuturile şoarecilor sunt relativ rezistente la insulină în timpul fazei de inactivitate (atunci când nu mâncau) şi că devin sensibili la acest hormon (fiind capabili să transfere glucoza din sânge) atunci când sunt activi (când mâncau). Prin urmare, glucoza este transformată în grăsime, în timpul perioadei de inactivitate, pentru ca atunci când şoarecii devin activi ea să devină „combustibilul” care asigură energia animalelor. „Acesta este motivul pentru care ar fi bine ca în fiecare zi să nu mâncăm nimic după cină, până la micul dejun”, a declarat coautorul studiului Carl Johnson. 
 
De asemenea, în studiu s-a observat şi ce anume se întâmplă cu acţiunea insulinei atunci când ritmul circadian al indivizilor este perturbat. Atunci când ritmul circadian al şoarecilor a fost întrerupt, animalele au început să ia în greutate, devenind obeze în ciuda faptului că mâncau mai puţin decât de obicei. 
 
Potrivit specialiştilor, această cercetare ajută la explicarea motivului pentru care obezitatea şi diabetul apar tot mai des la persoane care lucrează în turele de noapte şi la cele care se confruntă cu perturbări ale patternurilor normale de somn.
 
Sursa: Futurity