Munca ne omoară? Depinde ce facem în restul timpului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cel mai adesea, efectele negative ale slujbei se datorează combinaţiei nefaste dintre volumul mare de muncă şi nivelul mic de control în viaţa profesională – un factor denumit în engleză „job strain”.

Acest tip de stres de la locul de muncă este corelat cu un risc mai mare de apariţie a problemelor cardiace, confirmă un nou studiu. Un nivel mare de stres poate mări cu 25% şansele unui om de a suferi un atac de cord sau de a muri din cauza altor afecţiuni ale inimii.

• Ce noi locuri de muncă a creat Inteligența Artificială până acum?
• Șiretlicul prin care un adolescent a încercat să candideze la un post de parlamentar. Cum a…

Însă acest risc poate fi redus la jumătate în cazul acelor persoane care au un stil de viaţă sănătos – indiferent că sunt stresate la slujbă sau nu – comparativ cu cei care beau alcool, fumează ori sunt obezi.

„Pentru mulţi oameni, a evita stresul de la serviciu nu este o aşteptare realistă”, spune cercetătorul Mika Kivimaki, de la University College London.

„De aceea, am vrut să aflăm dacă adoptarea unui stil de viaţă sănătos, în afara slujbei, reduce riscul apariţiei bolilor de inimă în rândul celor supuşi unui nivel mare de stres profesional.”

Kivimaki şi colegii săi au combinat rezultatele a 7 studii europene care au urmărit în total 102.000 persoane, adunând date despre stilul lor de viaţă, în general, inclusiv nivelul de stres la care erau supuşi la locul de muncă.

Niciunul dintre participanţi nu suferea de boli de inimă la începutul studiului. În cursul următorilor 7 ani, au survenit anual, în medie, în rândul participanţilor, cca. 1.100 atacuri de inimă sau decese din cauza bolilor cardiace.

Aproximativ unul din 6 participanţi a declarat, iniţial, că avea parte de un stres puternic la serviciu.

Proporţia de oameni cu probleme de inimă a variat, de-a lungul unui deceniu, între 12 la 1.000 de persoane sănătoase şi nestresate la serviciu, la 31 la 1.000, în cazul persoanelor care aveau parte de stres la serviciu şi prezentau şi alţi  factori de risc, precum un nivel scăzut al activităţii fizice sau un consum de băuturi alcoolice de peste 3 sau 4 pahare pe zi.

Cercetătorii au calculat că aproape 4% dintre atacurile de cord şi bolile cardiace puteau fi atribuite stresului de la muncă; în schimb, aproximativ 26% puteau fi atribuite abuzului de alcool, obezităţii şi lipsei de exerciţiu fizic.

Cercetătorii au afirmat, în articolul publicat în Canadian Medical Association Journal, că, pentru persoanele copleşite de muncă, adoptarea unui stil de viaţă sănătos poate fi o strategie eficientă de diminuare a riscului bolilor cardiace.

Alţi cercetători sunt de părere că studiul nu a inclus şi alţi factori care influenţează riscul cardiac; astfel, Paul Landsbergis de la SUNY Downstate Medical Center,  Brooklyn, SUA, consideră că există şi alţi factori legaţi de stresul de la slujbă, care pot influenţa riscul de boli cardiace – de exemplu, lipsa de sprijin social şi nesiguranţa locului de muncă – şi care nu au fost luaţi în considerare.

Studiul nu dovedeşte strict că presiunea de la locul de muncă a cauzat în mod direct problemele cardiace ale participanţilor. Dar cardiologul dr. Vincent Figueredo, de la Jefferson Medical College, Philadelphia, (un specialist care nu a participat la studiu), spune că rezultatele corespund cu ale altor cercetări care arătaseră că stresul cronic, inclusiv cel determinat de combinaţia dintre munca intensă şi controlul slab, pot avea repercusiuni negative asupra sănătăţii.

”În cazul stresului cronic, sunt activate sisteme care pot avea efecte pe termen lung – de exemplu, rezistenţă la insulină, obezitate centrală [depunerea de grăsime în zona taliei] şi hipertensiune arterială”, spune dr. Figueredo.

Ceea ce aduce nou acest studiu, spune el, este faptul că oferă o speranţă: arată că oamenii supuşi stresului profesional pot face ceva ca să reducă riscurile pentru sănătate ale acestei situaţii.

„Dacă nu puteţi scăpa de stresul de la serviciu, cel puţin ieşiţi şi faceţi mişcare, nu fumaţi şi hrăniţi-vă sănătos”, recomandă el.

Sursa: Reuters