Home » D:News » Dieta dezechilibrată şi stresul, principalele cauze ale bolilor gastrointestinale

Dieta dezechilibrată şi stresul, principalele cauze ale bolilor gastrointestinale

Dieta dezechilibrată şi stresul, principalele cauze ale bolilor gastrointestinale
Publicat: 20.05.2015
Peste 90% dintre români cred că principalele cauze ale bolilor gastrointestinale sunt dieta dezechilibrată, stresul, dar şi consumul excesiv de antibiotice, fumatul şi alcoolul, arată Studiul "Românii, stilul de viaţă şi bolile gastrointestinale".

Lansat de Ziua internaţională de luptă împotriva Bolilor Inflamatorii Intestinale, studiul „Românii, stilul de viaţă şi bolile gastrointestinale” este cel mai recent sondaj dedicat bolilor gastrointestinale şi arată că dieta dezechilibrată, stresul, dar şi antibioticele luate în exces sunt considerate ca fiind principalele cauze de apariţie a acestor boli.

Aproximativ 83% dintre respondenţi consideră că o afecţiune precum Boala Crohn sau colita ulcerativă le-ar afecta mult şi foarte mult viaţa profesională şi personală şi aproape jumătate dintre ei s-ar simţi stânjeniţi să discute cu colegii sau prietenii despre simptomele acestor boli.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de peste 3.000 respondenţi, cu vârstă de peste 18 ani, din mediul urban, şi este reprezentativ pentru utilizatorii de internet din România.

Sondajul arată că peste 90% din respondenţi consideră că principalul factor care poate afecta sănătatea aparatului digestiv este o dietă dezechilibrată, aceasta fiind urmată de nivelul de stres (peste 80% din intervievaţi), dar şi de medicamente precum antibioticele administrate în exces, fumatul, consumul excesiv de alcool sau factorii genetici.

Conform sursei citate, dintre simptomele asociate de intervievaţi cu problemele gastrointestinale se numără durerile şi crampele abdominale (8 din 10 români), scaunele cu sânge (7 din 10 români), diareea (6 din 10 români), anemia şi starea de oboseală (de către 5 din 10 români), nevoia urgentă de a merge la toaletă (de către 3 din 10 români) sau febra (de către 3 din 10 români).

Respondenţii susţin că ar apela de urgenţă la medic în cazul apariţiei unor simptome precum scaune cu sânge (85%), diaree pe durată îndelungată (75%) şi dureri şi crampe abdominale (60%).

Aproximativ 94% dintre respondenţi consideră că o boală care afectează sistemul gastrointestinal este gravă, foarte gravă sau extrem de gravă, 68% sunt conştienţi că o boală cronică necesită tratament toată viaţă şi peste 78% cred că o astfel de situaţie este una grea sau foarte grea, care ar aduce constrângeri pentru viaţa de zi cu zi.

Medicul de familie rămâne pentru aproximativ 50% din respondenţi medicul către care s-ar adresa în cazul persistenţei simptomelor, fiind urmat, în procent de 24%, de medicul gastroenterolog. Doar 10% dintre respondenţi s-ar gândi, în cazul în care aceste simptome persistă, să îşi schimbe stilul de viaţă şi obiceiurile alimentare.

În cazul în care sfaturile medicilor implică urmarea unui tratament toată viaţa, 6 din 10 români consideră că ar urma toate indicaţiile medicului, în timp ce 3 din 10 au declarat că s-ar abate de la tratament, dacă s-ar simţi mai bine.

Deşi bolile inflamatorii intestinale includ necesitatea de a utiliza toaleta de până la 20 de ori pe zi, 7 din 10 români declară că nu s-ar simţi stânjeniţi dacă ar fi nevoie să discute cu familia despre această situaţie. Dacă discutarea unei astfel de probleme cu familia nu reprezintă o problemă pentru cei mai mulţi dintre respondenţi, situaţia se schimbă când e vorba de discutarea problemei cu colegii, 43% dintre români considerând stânjenitoare discutarea acestor simptome.

De asemenea, cei mai mulţi participanţi la sondaj, în proporţie de 51%, au declarat că o astfel de boală afectează foarte mult viaţa personală şi profesională, iar 32% că o afectează mult. Lipsa accesului la servicii medicale de calitate (33%) şi accesul scăzut la metode de diagnosticare eficiente (33%) sunt considerate a fi principalele dificultăţi pe care le întâmpină pacienţii cu boli gastrointestinale cronice.

Potrivit sondajului, de multe ori pacienţii ajung să se simtă captivi, fiind nevoiţi să folosească toaleta de până la 20 de ori pe zi. De asemenea, în perioadele de puseu acut al bolii, pacienţi au crampe, dureri abdominale, sângerări şi au nevoia urgentă de a merge la toaletă. Aceste pusee pot dura chiar şi cinci zile pe săptămână.

Jumătate dintre pacienţii cu boli inflamatorii intestinale experimentează frecvent recidive ale bolii şi de multe ori manifestă şi alte afecţiuni intestinale.

Astfel, 53% dintre pacienţii cu boala Crohn necesită spitalizare în decurs de 10 ani după diagnosticare, 30-50% dintre pacienţi au nevoie de o intervenţie chirurgicală şi până la 20% dintre aceştia necesită o a doua operaţie în interval de 5-10 ani. Pentru aproximativ 20-40% dintre pacienţi, bolile inflamatorii intestinale sunt asociate cu apariţia altor afecţiuni, precum cele ale ochilor, ale articulaţiilor sau ale pielii.

„Schimbarea stilului de viaţă, dar în primul rând a stilului alimentar în România, pot avea efecte extrem de dăunătoare în timp. Afecţiunile tubului digestiv încep să devină din ce în ce mai frecvente şi în special pentru populaţia tânără este important să fie avertizată de simptomele precoce pentru a se duce la medic la momentul oportun”, declară prof. univ. dr. Mircea Diculescu.

Bolile inflamatorii intestinale, din care fac parte boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică (colita ulcerativă), sunt afecţiuni inflamatorii cronice ale tubului digestiv. În România sunt aproximativ 10.000 de pacienţi diagnosticaţi cu boală Crohn sau colită ulcerativă, dintre care peste 1.500 sunt înregistraţi în Registrele Naţionale. La nivel european, aproximativ trei milioane de persoane suferă de boli inflamatorii intestinale.

Cele mai multe cazuri sunt înregistrate la persoane tinere, cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, dar pot apărea la orice vârstă.

Statisticile europene arată că 10% dintre pacienţii cu boli inflamatorii intestinale sunt şomeri, iar cei care muncesc au, în general, între trei şi şase săptămâni concediu medical pe an.

„Am observat în ultimii ani o creştere de aproximativ 8-10 ori a afecţiunilor inflamatorii intestinale, în special la copii, adolescenţi şi adulţi tineri, ca urmare a modificării stilului de viaţă. Factorii din mediu, în special dieta, împreună cu predispoziţia genetică sunt cauzele declanşării acestor boli. Cu o diagnosticare cât mai rapidă şi corectă şi un tratament adecvat, pacienţii cu boli inflamatorii intestinale pot avea o viaţă normală”, a spus prof. dr. Liana Gheorghe, preşedinte executiv al Clubului Român pentru Boală Crohn şi Colită Ulcerativă.

Tot cu ocazia Zilei internaţionale a bolilor inflamatorii intestinale, persoanele care accesează contul de Facebook al campaniei „Colacul de salvare” pot testa o aplicaţie care verifică anumite simptome asociate cu boli inflamatorii la nivelul tubului digestiv.

Sursă: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?