GPS-ul, “vinovat” de declansarea Alzheimerului?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Studiul care a scos la iveala capacitatea GPS-ului de a afecta
functionarea normala a unei parti a hipocampului a fost prezentat
de Veronique Bohbot la conferinta anuala a Societatii de Neurologie
din Statele Unite, desfasurata recent la San Diego.

Aceasta zona cerebrala, implicata in procesele de orientare si
deplasare in spatiu, dar si in memorie, este una dintre primele
afectate de morbul lui Alzheimer.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

In esenta, exista doua metode prin care ne deplasam in mediul
inconjurator: prima este cea a „navigatiei in spatiu”, metoda
stimul-reactie, care utilizeaza semne identificate in peisaj si
indicii vizuale, pentru a dezvolta harti menite a ne comunica unde
ne aflam si cum putem ajunge acolo unde dorim; a doua se bazeaza pe
repetarea traseului considerat cel mai eficient, un soi de pilot
automat sau GPS cerebral.

Anterior, un alt studiu a demonstrat ca taximetristii din Londra,
care trebuie sa faca un training de trei ani pentru a stapani
traseele fara ajutorul GPS-ului, au o regiune a hipocampului mai
bine dezvoltata fata de restul oamenilor. De aceasta data, in
cadrul noului studiu, Veronique Bohbot a observat ca desi nu a fost
deocamdata demonstrata o legatura de tip cauza-efect, utilizarea
memoriei spatiale poate imbunatati functia hipocampului, si
incetini declinul cognitiv asociat inaintarii in varsta.

Potrivit specialistilor, ar fi asadar mai bine sa limitam
utilizarea sistemelor GPS la strictul necesar: construirea de harti
cognitive si spatiale necesita timp si efort, dar avand in vedere
ca hipocampul pare a urma o logica de tip „foloseste-ma sau ma
pierzi”, abandonarea strategiilor naturale de orientare in mediu
pentru mai comodul GPS ar putea declansa aparitia precoce a primelor simptome de
dementa.
Sursa: Le Scienze