Prima pagină Istorie

Regina Ana şi Regele Mihai, istoria unei căsătorii interzise de comunişti

12.05.2017 | ● Vizualizări: 1957

Majestatea Sa Regina Ana a României a fost cea mai longevivă consoartă de voievod sau rege din istoria României.

Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut în al XVI-lea arondisment al Parisului, la data de 18 septembrie 1923. Până la izbucnirea războiului, în 1939, a copilărit în Franţa. La 16 ani a plecat însă cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. A studiat pictura la New York, iar pentru a-şi câştiga existenţa a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care comercializa panglici şi flori artificiale, scrie Gândul.

În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, unde, împreună cu regimentul ei, a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul războiului. Pentru activitatea desfăşurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franţei.

“La început am condus o ambulanţă. Era o muncă foarte grea pentru că vedeai atât de multă suferinţă. După asta m-au mutat şi am devenit şoferul comandantului. Făceam curierat”, declara Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008.

Mediafax Foto: Constantin Vlădescu

O căsătorie interzisă de comunişti şi de Biserică

Ana de Bourbon-Parma l-a cunoscut pe Regele Mihai, în noiembrie 1948, la hotelul Claridge’s din Londra, la o recepţie organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten.

“L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, afirma Regina în acelaşi interviu.

La sfârşitul recepţiei, Regele i-a cerut mâna Principesei, care l-a refuzat.

Ulterior, Regele, Regina-Mamă Elena şi Principesa Ana au plecat la Lausanne. Înainte de se întoarce la Bucureşti, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. Regele Mihai a revenit acasă “la sfatul expres al lui Winston Churchill", care l-ar fi sfătuit că “mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”, după cum a mărturisit el mai târziu.

Mediafax Foto: Răzvan Chiriţă

Pentru ca relaţia celor doi să devină oficială era nevoie de acceptul Executivului. Premierul comunist Petru Groza i-a transmis însă că guvernul “nu şi-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunţi”.

Nunta celor noi a avut loc în exil, la  Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă,  a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică şi un rege ortodox. Totodată, tradiţia monarhică română stipula ca urmaşii să fie botezaţi în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar.

 

După căsătorie, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o Carol al II-lea, tatăl lui Mihai, acesta o îndemnat-o pe nora sa, pe care nu o va cunoaşte însă niciodată personal, să fie o soţie bună pentru fiul lui. Răspunsul ei a fost: “Sper să fiu la fel de bună soţie, pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea!”.

La început, cei doi miri au trăit în Marea Britanie, mai întâi pe domeniul Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett, ulterior pe o altă proprietate, numită Ayot St. Lawrence. În răstimpul şederii lor în Marea Britanie, în anii ’50, au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956 s-au mutat în Elveţia, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. De la Versoix Regina Ana a venit în România, la începutul anilor ’90, când Regelui Mihai i se refuza prezenţa în ţară.

Regina Ana şi Regele Mihai au împreună cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964).