Prima pagină Natura

Vulcanii din Antarctica - o noua amenintare

Georgiana Fefea | 02.12.2008 | ● Vizualizări: 539
no title     Antarctica, vulcan, eruptie, incalzire globala, gheata, cenusa + zoom
Galerie foto (1)

Savantii britanici au identificat o noua contributie, mai greu de imaginat, la subtierea stratului de gheata din Antarctica: vulcanii. Departe de a fi un subiect science-fiction, acesta teorie a fost demonstrata intr-un articol din publicatia Nature Geoscience. Se pare ca un vulcan subglaciar a produs o importanta eruptie acum mai bine de doua mii de ani.

Principalul autor al studiului, Hugh Corr, considera ca este vorba despre cea mai importanta eruptie vulcanica petrecuta in Antarctica de mai bine de 10 000 ani. Ea este la originea unei gauri importante in calota polara, care a generat un jet de cenusa si gaze pe o distanta de 12 kilometri imprejur.
O echipa de la British Antarctic Survey a descoperit urmele eruptiei, analizand imaginile colectate de un radar in cursul unei survolari a Antarcticii de Vest in 2004 si 2005. Zona muntilor Hudson, in apropierea Insulei Pinului, este astazi acoperita de un strat de cenusa, aflat sub alte straturi succesive de zapada depuse in cursul miilor de ani trecuti de la ultima eruptie.

Cei implicati in acest studiu au marturisit ca este pentru prima data cand descopera un vulcan care sa creeze o gaura prin gheata pentru a iesi la suprafata.  Caldura generata de activitatea vulcanica a contribuit la subtierea stratului de gheata din apropiere, dar cerecetatorii au dubii ca aceasta ar putea influenta si alti ghetari din Antarctica de Vest, afectati oricum de incalzirea planetei. Majoritatea savantilor sunt de acord ca principala cauza a topirii gheturilor este incalzirea apelor oceanice.

Din punctul de vedere al activitatii vulcanice, Antarctica este un loc linistit. Insa aceasta descoperire recenta ii alarmeaza pe savantii preocupati de efectele topirii ghetarilor.Ramasitele formate in principal din cenusa vulcanica si roci, sunt repartizate pe o suprafata de 23 000 km patrati.

Pentru cercetatori, acest fapt este dovada ca nu a fost doar o singura eruptie. Grosimea ghetei care acopera cenusa, care variaza intre 100 si 700 metri, a permis datarea eruptiei in urma cu 2 000 de ani, adica in jurul anului 207 i.e.n.

Savantii au mai identificat o eruptie vulcanica in Antarctica in jurul anului 325 i.e.n., dar nu au reusit sa localizeze locul in care a avut loc.
Recenta descoperire poate oferi o pista plauzibila pentru a explica fonta gasita in ghetarul de pe Insula Pinului.
Profesorul David Vaughan, coautor al studiului declara: “ Deplasarea ghetarului catre coasta a fost accelerata in ultimele decenii si este posibil ca la aceasta accelerare sa fi contribuit si caldura provenita din activitatea vulcanica. Nu putem explica insa cantitatea de fonta aflata in ghetarii Antarcticii de Vest, care contribuie la ridicarea nivelului marilor cu aproximativ 0.2 mm pe an.”

Daca calota polara este oarecum stabila in partea de est a Antarcticii, lucrurile nu stau la fel de bine in ceea ce priveste partea vestica, iar vestea proasta este ca fenomenul tinde sa se accelereze.

Datorita informatiilor de interferometrie radar obtinute prin satelit, care acopera 85% din coasta Polului Sud, s-a putut estima ca fonta din ghetarii Antarcticii de Vest a reprezentat 132 miliarde de tone in 2006, in comparatie cu 83 miliarde in 1996, ceea ce inseamna o crestere de 75% in 10 ani.

Grupul interguvernamental al expertilor asupra evolutiei climatului prevad in perioada urmatoare o crestere a grosimii calotei polare datorata unor puternice ninsori care urmeaza sa vina dinspre partea de est a Antarcticii.

Sursa citata: Le Figaro