Prima pagină Stiinta

Am moştenit mult mai multe de la Omul de Neanderthal decât se credea până acum. Surprizele apărute după analizarea a 28.000 de persoane

Marina Manastîrlî | 02.14.2016 | ● Vizualizări: 4639
Sursa foto: Mauro Cutrona/ Pinterest     + zoom
Galerie foto (1)

Neanderthalienii au fost cele mai apropiate rude ale omului modern.

Relaţiile dintre neandertalieni şi oamenii moderni pot fi evidenţiate prin riscurile de depresie, atacuri de cord, dependenţă de nicotină, obezitate şi alte probleme de sănătate.
 
Oamenii de ştiinţă au descoperit recent că neanderthalienii şi oameni moderni s-au încrucişat. Dovada este că în zilele noastre, aproximativ 1,5 % - 2,1 % din ADN-ul persoanelor din afara Africii este de origine neanderthaliană.
 
"Acest lucru ridică mai multe probleme:  fascinant, dar cum ADN-ul omului de Neanderthal a rămas până acum şi care sunt efectele acestui ADN asupra biologiei omului modern? ", se întreabă autorul studiului John Capra, genetician evoluţionist de la Universitatea Vanderbilt din Nashville, SUA.

Pentru prima dată, cercetătorii au comparat direct ADN-ul omului de Neanderthal cu carnetul de sănătate al unei părţi semnificative a adulţilor de origine europeană. Oamenii de ştiinţă au descoperit că această moştenire genetică arhaică a avut un impact semnificativ asupra biologiei umane moderne.

"ADN-ul neanderthal influenţează o gamă largă de trăsături specifice riscului de îmbolnăvire la omul modern", a declarat Capra.
 
Cercetatorii au identificat circa 135.000 de variaţii genetice neanderthaliene găsite şi la omul modern. Apoi, oamenii de ştiinţă au analizat înregistrările medicale ale mai mult de 28.000 de adulţi de origine europeană. Cercetarea a fost făcută de un consorţiu format din 9 spitale din Statele Unite ale Americii. 
 
Informaţiile primite au ajutat cercetătorii să determine dacă fiecare persoană ar fi fost vreodată tratată de boli de inimă, artrită şi depresie. 
 
După numeroase cercetări a fost descoperit că variaţiile genetice ale ADN-ului de Neanderthal au fost legate în mod semnificativ cu un risc crescut a 12 trăsături, inclusiv atacul de cord şi îngroşarea arterelor.
 
În mod surprinzător, anchetatorii au găsit, de asemenea, o variaţie genetică de Neanderthal care a crescut semnificativ riscul omului modern pentru dependenţa de nicotină. Potrivit cercetătorilor, aceasta nu înseamnă că neanderthalienii au fumat tutun.
 
"Tutunul a fost găsit numai în emisfera vestică, până când europeni l-au adus în urma expediţiilor în America.  ADN-ul de Neanderthal, care acum stimulează riscul de dependenţă de nicotină, ar fi putut avea un efect complet diferit şi potenţial benefic, în urmă cu 50.000 de ani", a declarat Capra.
 
Cercetările anterioare au sugerat faptul că ADN-ul de Neanderthal a influenţat celulele pielii cunoscute sub numele de keratinocite, care ajută la protejarea pielii de daunele mediului, cum ar fi radiaţiile ultraviolete. Noile descoperiri sugerează că variaţiile genetice de Neanderthal cresc riscul de a dezvolta leziuni ale pielii declanşate de razele solare, cunoscute sub numele de keratoză, care sunt cauzate de keratinocite anormale.
 
"Când am început acest studiu, ne-am aşteptat că, dacă nu vom găsi nimic, vom găsi cel puţin o influenţă a ADN-ului de Neanderthal asupra sistemelor corpului care sunt implicate în interacţiunile cu mediul.  Noi am emis această ipoteză deoarece neanderthalienii trăiau în Asia Centrală şi Europa cu sute de mii de ani înainte şi, astfel, s-au adaptat probabil la aspectele de mediu distincte ale acestor regiuni, în comparaţie cu Africa, din punct de vedere climatic, al plantelor şi animalelor, precum şi agenţilor patogeni”, a explicat John Capra. 
 
Capra şi colegii săi au constatat, de asemenea, că un număr de varianţii genetice ale omului de Neanderthal au influenţat riscul de depresie.
 
"Creierul este incredibil de complex, aşa că este rezonabil să ne aşteptăm că apariţia modificărilor pe o cale evolutivă diferită ar putea avea consecinţe negative", a declarat autorul principal al studiului Corinne Simonti, cercetător în doemniul geneticii umane  la Universitatea Vanderbilt.
 
Cercetătorii sugerează că unele varianţii genetice de Neanderthal ar fi putut furniza şi beneficii pentru populaţia umană modernă ce s-a mutat din Africa cu mii de ani în urmă. Un exemplu de variaţie a ADN-ului omului de Neanderthal creşte coagularea sângelui. În timp ce acest lucru poate ajuta la tratamentul rănilor şi prevenirea intrării microbilor în organism, acesta poate creşte riscul unui accident vascular cerebral, avort spontan sau alte probleme.
 
"Există încă multe de învăţat despre efectele încrucişării pe diferite populaţii în istoria umană recentă", a conchis John Capra.
 
Sursa: Live Science
 
Vă recomandăm şi aceste articole: