Home » Știință » Moment istoric: Cassini a realizat astăzi Marele Final. Iată descoperirile uimitoare realizate de sondă pe parcursul celor 13 ani de cercetare

Moment istoric: Cassini a realizat astăzi Marele Final. Iată descoperirile uimitoare realizate de sondă pe parcursul celor 13 ani de cercetare

Publicat: 15.09.2017
După 13 ani în care a studiat planeta Saturn, sonda Cassini a efectuat luna aceasta ultima etapă a misiunii sale. Anterior planeta Saturn a mai fost vizitată de sonda Pioneer 11 (1980), Voyager 1 (1980) şi Voyager 2 (1981). Pe 15 septembrie, Cassini a început etapa de prăbuşire în Saturn.

Lansată în 1997, sondei Cassini i-au trebuit aproxmativ şapte ani pentru a ajunge la Saturn. Pe 1 iulie 2004, Cassini pătrundea în orbita planetei, informează Phys. În ajunul zilei de Crăciun al aceluiaşi an, sonda Huygens a fost plasată pe Luna Titan. 

Pe 11 septembrie, Cassini a încetinit şi şi-a curbat traiectoria spre gigantul gazos. Astăzi, pe 15 septembrie, după 13 ani de cercetare, sonda se va prăbuşi în Saturn. 

În cadrul misiunii sale, Cassini a analizat atmosfera, magnetosfera, inelele şi lunile lui Saturn. Studiile s-au axat în special pe satelitul natural Titan, singura Lună din Sistemul Solar care are o atmosferă densă. Numele sondei provine de la astronomul italian Gian Domenico Cassini, care a descoperit lucruri uimitoare despre Saturn în cadrul cercetărilor efectuate în 1671.  

În timpul etapelor desfăşurate de-a lungul ”Marelui Final”, Cassini nu a încetat să uimească locuitorii şi astronomii de pe Pământ. Printre cele mai impresionante imagini realizate de Cassini se numără cea cu Pământul văzut printre inelele lui Saturn sau cele cu Titan. 

Anotimpurile lui Saturn

Sursa: NASA/JPL-Caltech

Deşi, iniţial, misiunea lui Cassini a fost programată pentru patru ani, aceasta a fost extinsă la 13 ani, astfel sonda a putut urmări modul în care s-au schimbat anotimpurile de pe Saturn. Atunci când sonda a ajuns în atmosfera planetei, în emisfera nordică era iarnă. În august 2009, Cassini a avut oportunitatea de a observa echinocţiul de pe Saturn, moment în care Soarele se află poziţionat în linie directă cu inelele planetei. În medie, grosimea inelelor lui Saturn este relativ mică, de aproximativ 10 metri, fiecare inel sau spaţiu dintre acestea având o denumire proprie. 

Atunci când umbra produsă de echinocţiu s-a aflat pe marginea inelului B al planetei, sonda Cassini a putut observa structuri cu înălţimi de peste 2,5 kilometri. Cel mai probabil aceste structuri sunt mici sateliţi naturali care pătrund prin inelele planetei. 

În acest moment, când misiunea sondei Cassini se încheie, în zona nordică a lui Saturn este vară. Culorile de pe planetă se schimbă, iar la polul nord poate fi observat hexagonul. În interiorul hexagonului se află un uragan de 50 de ori mai mare decât cele produse pe Pământ. 

Luminile de pe Saturn

Sursa: NASA/JPL-Caltech

Telescopul spaţial Hubble a reuşit să înregistreze aurorele produse pe Saturn. Însă, anterior, Cassini a fost cea care a prezentat luminle sudice şi nordice de pe Saturn. Spre deosebire de aurorele de pe Pământ, care sunt în general de culoare verzuie sau albastră datorită nitrogenului şi oxigenului din atmosferă, aurorele de pe Saturn au culori rozali şi violet produse de coliziunea dintre particule. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase