O nouă descoperire rescrie ce ştiam despre modul în care găurile negre absorb materia înconjurătoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Probabilitatea că un electron să lovească un foton de la radiaţie şi să se aprindă este neglijabilă, scăzând şi mai mult dacă luăm în considerare găurile negre şi mai mari care există în spaţiu”, a precizat Samir Mathur, profesor de fizică de la Ohio State. Studiul a apărut în Journal of High Energy Physics.

Noul studiu completează o lucrare precedentă din 2004 condusă tot de Mathur care teoretiza că găurile negre sunt în esenţă precum ghemurile care adună din ce în ce mai mult material pe măsură ce sunt atrase noi obiecte. Această teorie a rezolvat „paradoxul informaţiei”, elaborat de Stephen Hawking în 1975. Studiul lui Hawking a ajuns la concluzia că particulele care intră într-o gaură neagră nu pot ieşi, dar acest lucru contrazice legile mecanicii cuantice, creând paradoxul, scrie Phys.

Argumentul mingii de foc a apărut în 2012, atunci când patru fizicieni de la Universitatea California, Santa Barbara, au susţinut că orice obiect precum acesta ar fi înconjurat de un inel de foc care ar incinera orice obiect atins.

„Ce am arătat este un cusur în argumentul mingii de foc”, a precizat Mathur.

După luni de calcule matematice, Mathur şi echipa sa au ajuns la explicaţia care susţine teoria care contrazice argumentul anterior. Este construită pe teoria stringurilor, noţiunea conform căreia Universul este compus din corzi subatomice de energie. Ideea este înrădăcinată în posibila conciliere a mecanicii cuantice şi a teoriei relativităţii.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Fenomen descoperit în premieră în cadrul unei găuri negre supermasive

Fenomen descoperit în premieră în cadrul unei găuri negre supermasive

Ce există în interiorul unei găuri negre. ”Sunt mult mai frumoase şi mai complexe faţă de ceea ce se credea până acum”

O nouă descoperire în premieră scoate la iveală detalii esenţiale despre găurile negre