Prima pagină Stiinta

Bărbaţii şi femeile, inegali şi-n faţa bolii

Cecilia Stroe | 02.07.2011 | ● Vizualizări: 1122
Bărbaţii şi femeile, inegali şi-n faţa bolii     barbati, femei, inegali, boala, maladie, discriminare, reactii, simptome + zoom
Galerie foto (5)

În ultimii ani, tot mai multe studii ştiinţifice arată că bolile bărbaţilor şi cele ale femeilor sunt diferite. De la infarct la bolile de plămâni, iată cum se schimbă (sau ar trebui s-o facă) şi terapiile, în funcţie de sexul pacientului.

Faptul că între bărbaţi şi femei există diferenţe importante şi dincolo de aparatul reproducător este o idee destul de recentă, şi recentă este mai ales ideea că aceste diferenţe fiziologice se răsfrâng asupra medicinei, a explicat Marianne Legato, cardiolog la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii New York, într-un articol apărut în cotidianul italian L'Espresso. Iar cei care admit acest lucru şi îi recunosc importanţa nu pot să nu-şi pună nişte întrebări, precizează ea: "Dacă inima unei femei este atât de diferită de cea a unui bărbat, atunci bolile care o vor afecta vor fi aceleaşi? Se vor manifesta ele prin aceleaşi simptome şi, mai ales, trebuie ele tratate la fel?"

Până nu demult, răspunsul la aceste întrebări a fost invariabil "Da". "Pentru ştiinţa medicală, bărbaţii şi femeile sunt în esenţă identici, în afara acelor foarte vizibile diferenţe anatomice. Prin urmare, ce merge la un bărbat - de exemplu un anumit medicament -, va merge la fel de bine şi la o femeie". Şi totuşi, în opinia medicului cardiolog, în clipa de faţă specialiştii au înţeles că sexul biologic este foarte important în economia celulelor, a ţesuturilor şi a întregului organism, şi că ADN-ul, "molecula vieţii", se exprimă în mod foarte diferit în funcţie de sexul persoanei respective. Şi cu cât se fac mai multe studii în acest sens, cu atât ies la iveală mai multe diferenţe.

Aspirina de exemplu, medicamentul cel mai celebru din lume: zeci de milioane de persoane fac uz de ea în mod preventiv, pentru potenţialele-i virtuţi de a preveni infarctul. Milioane de aspirine sunt înghiţite în fiecare dimineaţă de milioane şi milioane de bărbaţi şi de femei în întreaga lume. Are vreun rost? Până într-un anumit punct, având în vedere că un studiu publicat de Todd Yerman de la University of British Columbia, examinând 23 de experimente realizate de-a lungul a 40 de ani, a descoperit că terapia pe bază de aspirină ar putea să fie inutilă în cazul femeilor. Prin urmare, milioane de pilule sunt înghiţite inutil, cu tot cu inutilele lor efecte colaterale.

Studiul lui Yerman este doar unul dintre cele care par în măsură "să schimbe cărţile pe masă". Fapt este că aceeaşi boală se poate manifesta în mod deosebit la bărbaţi şi la femei, iar terapiile ar putea fi şi ele total diferite. Şi dacă timp de secole medicina s-a exercitat asupra unui corp-model, cel al bărbatului, mii de cercetări la ora actuală arată că lucrurile sunt mult mai complexe. Şi, mai ales, că studiile clinice trebuie să schimbe registrul, începând să diferenţieze testările medicamentelor: o subliniază numărul din luna martie a revistei Science, organ al "American Association for the Advancement of Science", unde se atrage atenţia asupra utilizării aproape exclusive a cobailor masculi în testele clinice ale noilor medicamente.

Suferinţele care ne discriminează

Stomacul


Ulcerul este fără doar şi poate una dintre cele mai răspândite boli; de fapt, sunt două tipuri de ulcer care atacă tractul digestiv superior: unul este tipic femeilor, altul bărbaţilor. Femeile sunt mai expuse ulcerului gastric, în care leziunea se formează în stomac din cauza acţiunii sucurilor gastrice), în timp ce bărbaţii suferă mai ales de ulcer duodenal. Până şi prognoza lor este diferită: probabilitatea ca ulcerul să se vindece este mai mare la femei decât la bărbaţi, iar explicaţia acestui fapt are legătură cu hormonii: o demonstrează faptul că incidenţa ulcerului duodenal, de exemplu, creşte notabil la femei după menopauză, şi se diminuează la femeile gravide, când hormonii se exprimă "la maxim". În acest caz, la acţiunea progesteronului, care inhibă formarea sucurilor gastrice, se adaugă şi cea a estrogenilor, care potenţează sistemul de apărare al mucoasei.

Plămânii
Progresia cancerului la plămâni, mortalitatea, reacţiile la terapii: sunt toate influenţate de sex, după cum o arată datele statistice. Ba chiar fumatul cauzează mai multe daune femeilor decât bărbaţilor, mai puţin sensibili la agenţii cancerigeni. Nu se cunosc deocamdată cauzele, dar unii cercetători încearcă să facă puţină lumină. Carolyn Dresler de la International Agency for Research on Cancer din Lyon (Franţa) a descoperit că o combinaţie specifică a nivelurilor a două enzime este corelată unui risc crescut de a dezvolta un cancer la plămâni, şi că această patologie este mai periculoasă la sexul slab. Nu numai: femeile poartă mai des decât bărbaţii mutaţii genetice care influenţează negativ atât riscul de a dezvolta boala, cât şi mecanismele de reparare a ADN-lui. Pe de altă parte, în mod paradoxal, această deficienţă a maşinăriei reparatoare a ADN-ului este şi cea care ajută organismul feminin să răspundă mai bine la medicamente: atât la platină, elementul cel mai utilizat în chemioterapii pentru tumorele la plămâni, cât şi la terapiile cu erlotinib şi gefitinib, două molecule care atacă receptorul factorului de creştere epitelială (EGFR).



Inima
Ultimele date publicate într-un articol apărut în "Journal of the American Medical Association" (Jama), semnat de cercetătorii de la New York University School of Medicine (Statele Unite), indică faptul că riscul de moarte în urma unui sindrom coronarian acut sau atac cardiac este mai ridicat la femei decât la bărbaţi. "Protecţia împotriva bolilor cardiovasculare conferită de estrogeni pe parcursul perioadei fertile are un preţ", explică Maria Grazia Modena, director al Institutului de Cardiologie din cadrul Universităţii Modena şi Reggio Emilia: "La bărbaţi, boala coronariană debutează mai devreme, şi acest lucru le dă posibilitatea de a se adapta, răspunzând la mici insulte ischemice prin bypass-uri naturale, mici trasee laterale în vasele sanguine. Acesta este un avantaj, întrucât în eventualitatea unui atac cardiac, organismul lor este capabil să activeze aceste microcircuite secundare". Odată cu instalarea menopauzei, femeia este însă expusă pe neaşteptate unei întregi serii de factori de risc - ereditare, datorate stilului de viaţă (precum fumatul şi stresul), sau fiziologice (precum creşterea grăsimii abdominale, hipertensiunea sau diabetul).

Hepatita C
Virusul hepatitei C (Hcv) pare a avea şi el o predilecţie pentru femei. Acestea sunt mult mai afectate decât bărbaţii de infecţie, una dintre cauzele tumorelor la ficat. Dar femeile nu numai ca răspund mai bine la vaccin, dar şi cancerul are dimensiuni mai reduse, şi este mai puţin agresiv, avansează mai lent. De asemenea, deşi se îmbolnăvesc în medie la o vârstă mai avansată, supravieţuiesc mai mult, după cum o confirmă studiul Ita.Li.Ca (Italian Liver Cancer) condus de specialiştii de la "Alma Mater Studiorum-Università di Bologna" şi publicat în "American Journal of Gastroenterology".



Avantajul nu este dat doar de o mai mică expunere la factorii de risc, ci şi de genele care reglează reacţia sistemului imunitar. Multe dintre acestea se găsesc pe cromozomul X, prezent în dublu exemplar la femei şi doar unul la bărbaţi. Ipoteza este confirmată de faptul că hepatita autoimună şi ciroza biliară primitivă, boli ale ficatului care atacă în principal femeile, au origine autoimună.

Durerea
În ceea ce priveşte durerea cronică, nu numai incidenţa, ci şi tipul durerii se schimbă în funcţie de sex. Hemicranie, artrită reumatoidă, fibromialgie, sunt toate exemple de patologii dureroase mult mai frecvente la sexul feminin decât la cel masculin. Care însă pare mai expus să sufere de cefalee. Printre inculpaţi, încă o dată hormonii. Dovada a fost făcută de un studiu realizat de Anna Maria Aloisi de la Universitatea Siena. Ea a demonstrat că masculii cobai trataţi cu estrogeni devin sensibili la durere la fel ca femelele. În acelaşi mod, la acestea din urmă sensibilitatea la durere scade dacă li se administrează testosteron.

Alzheimer
Afectează o femeie din şase, şi un bărbat din zece. Întrucât femeile trăiesc în medie cu şase ani mai mult decât bărbaţii, şi această boală afectează mai ales persoanele trecute de 65 de ani. Dar nu numai: un studiu publicat în luna ianuarie a acestui an în "Journal of Alzheimer's Disease" de cercetătorii de la Departamentul de Epidemiologie şi Biostatistică din cadrul centrului Medical Universitar Erasmus din Rotterdam sugerează că menopauza precoce poate fi asociată unui risc crescut de a dezvolta boala şi că hormonii feminini joacă un rol determinant. Apoi mai există şi diferenţele legate de simptomatologie: pacienţii bărbaţi prezintă mult mai des dereglări de comportament, în vreme ce femeile par a fi mai instabile din punct de vedere emoţional şi manifestă deficienţe majore la nivel de limbaj, întâmpinând dificultăţi în a atribui un nume obiectelor sau a da o semnificaţie cuvintelor. Şi chiar şi cele câteva studii făcute până în prezent pe tema diferenţelor de eficacitate a terapiilor la cele două sexe arată rezultate care nu coincid în totalitate.



În opinia cardiologului Marianne Legato, problema este că atunci când vine vorba de testarea eficacităţii şi siguranţei unui nou medicament, este mult mai uşor să faci studii clinice doar pe bărbaţi. Bărbaţii sunt consideraţi mai stabili din punct de vedere fiziologic, şi mai disponibili: femeile tinere sunt mai reticente să participe la experimente, ca nu cumva medicamentele să le afecteze sistemul reproducător; la rândul lor, companiile farmaceutice evită să înroleze în teste clinice femei tinere, temându-se că acestea vor rămâne însărcinate pe parcurs, ca să nu mai vorbim de pericolul unui proces intentat pentru eventuale malformaţii ale nou-născutului, care poate duce o companie la faliment. În plus, o altă problemă legată de conceperea unor studii clinice realizate pe ambele sexe este reprezentată şi de faptul că aceeaşi boală se poate manifesta la vârste diferite la femei faţă de bărbaţi (de afecţiuni coronariene de exemplu, femeile se îmbolnăvesc cu 20 de ani mai târziu decât bărbaţii).