Prima pagină Stiinta

Fortăreţe, medicamente şi alte lucruri făcute din corali

Mihaela Stanescu | 08.05.2011 | ● Vizualizări: 1298
Fortăreţe, medicamente şi alte lucruri făcute din corali     corali, recif, medicament, constructie, grefa, medicina + zoom
Galerie foto (7)

Splendid, magnific, superb, spectaculos, fascinant... am putea înşira la nesfârşit adjective care să laude frumuseţea coralilor, având în minte doar imaginea explodând de culoare şi viaţă a recifelor de corali, din păcate tot mai ameninţate. Pentru cei mai mulţi dintre noi, coralii înseamnă frumuseţe. Dar dincolo de asta?

Foloasele aduse de ei omului le judecăm, adesea, gândindu-ne cel mult la nişte bijuterii din coral. Unii, mai bine informaţi, merg ceva mai departe, aducându-şi aminte că recifele sunt printre cele mai bogate ecosisteme ale planetei, leagăne ale biodiversităţii, unde prosperă şi evoluează mii de forme de viaţă, dintre care multe ne hrănesc şi pe noi.

Merită coralii să fie asociaţi numai cu frumuseţea sau cu bogăţia de viaţă? O privire mai atentă ne învaţă că foloasele pe care le aduc sunt mult mai numeroase şi mai importante. Coralii sunt o resursă, valoroasă şi tot mai preţuită, pe care omul a descoperit-o de multă vreme, pe care a exploatat-o cu mai mult sau mai puţin discernământ, dar pe care învaţă tot mai mult să o aprecieze. Şi, pentru a exemplifica, iată câteva "produse" obţinute din corali, mai puţin cunoscute decât bijuteriile de mărgean, dar mult mai utile decât acestea.


Materiale de construcţii

Coralii cu schelet calcaros au format, de-a lungul milioanelor de ani, roci sedimentare care, odată cu ridicarea continentelor şi restrângerea suprafeţei oceanului planetar, au ajuns pe uscat. Printre aceste roci coraligene - de mai multe tipuri - se găsesc unele despre care omul a descoperit că sunt tocmai bune pentru a ridica din ele clădiri. Aceste roci calcaroase conţin, adesea, nu numai rămăşiţe ale coralilor străvechi, ci şi ale altor organisme cu exoschelet calcaros (scoici, forminifere), formarea lor fiind legată de recife, de abundenţa de forme de viaţă din aceste ecosisteme marine.

Aceste roci sunt, în general, destul de dure pentru a rezista trecerii timpului şi eroziunii produse de intemperii dar, în acelaşi timp, destul de moi pentru a putea fi cu uşurinţă prelucrate, ceea ce a făcut din ele un material de construcţie foarte apreciat.

Multe clădiri din întreaga lume sunt construite din roci calcaroase ce-şi au originea în recife străvechi. Calcarul coraligen e un material de construcţie larg folosit în estul Africii, de pildă, dar şi în Caraibe, Antile şi zonele învecinate, precum statul american Florida.

Aripa vestică (în partea stângă a fotografiei) a clădirii Parlamentului din Bridgetown, capitala statului Barbados, e construită dintr-o astfel de piatră.

În Florida există multe clădiri din calcar coraligen; una dintre rocile cele mai "specializate" este aşa-numita coquina, o rocă sedimentară incomplet consolidată, formată în mediul recifelor de corali şi care s-a dovedit foarte bună pentru construirea forturilor (mai ales de către spanioli, în vremea în care Spania tot încerca să-şi aşeze nişte colonii în Florida, secolele XVI-XVII-XVIII). De ce? Pentru că e suficient de solidă ca să faci un zid din ea, dar, pe de altă parte, nu e foarte densă, astfel încât ghiulele trase spre un fort clădit din coquina nu sfărâmau zidurile, ci se înfigeau în ele şi rămâneau acolo.

Castillo de San Marcos din St. Augustine, Florida, monument naţional american, cel mai vechi fort zidit de pe teritoriul SUA (construcţia a început în 1672), este construit din acest material, parcă anume "fabricat" de natură pentru condiţiile în care se desfăşurau asediile în urmă cu trei-patru veacuri.



Îngrăşăminte

Aceeaşi coquina (foto) este, uneori, extrasă din cariere în scopul de a fi folosită pentru îmbunătăţirea fertilităţii solului, deoarece conţine atât carbonat de calciu, cât şi fosfaţi.

Grefe osoase

Scheletul calcaros al coralilor prezintă similarităţi de structură cu ţesutul osos uman, motiv pentru coralii sunt utilizaţi drept materie primă pentru obţinerea unor materiale biocompatibile, necesare în grefele osoase.

O porţiune dintr-un coral este tratată cu un amestec special de substanţe chimice, tratament în urma căruia scheletul calcaros al coralului este transformat în hidroxiapatită, substanţă care intră în componeneţa ţesutului osos uman. Odată grefat pe osul afectat, structura poroasă a materialului astfel obţinut permite creşterea ţesutului osos prin interiorul ei. Eficient, foarte bine tolerat, un astfel de implant osos ajută la regenerarea şi consolidarea rapidă a osului afectat. Dintr-o bucată de schelet de coral cu greutatea de 100 kg se poate obţine material biocompatibil pentru sute de grefe osoase.



Medicamente

Substanţe terapeutice extrase din organismele marine există cu miile dar, dacă despre doctorii din alge şi cartilaj de rechin a auzit multă lume, mai puţini ştiu că şi coralii sunt o sursă de medicamente, şi încă una extrem de promiţătoare.

Compuşi chimici extraşi din corali sunt încorporaţi în medicamente folosite în terapia cancerului, în tratamentul SIDA ori ca analgezice.

Eleutherobin (extras din corali din genul Eleutherobia), Sarcophytol A şi Sarcophytol B (extrase dintr-o specie pacifică de coral "moale", fără schelet calcaros, Sarcopyhton glaucum) sunt două dintre medicamentele utilizate în prezent în tratamentul tumorilor canceroase.

De la infecţii bacteriene şi virale, până la boli neurodegenerative, numeroase afecţiuni sunt azi obiectul unor studii ce investighează posibilitatea de a le trata cu diferite substanţe extrase din corali, iar oamenii de ştiinţă îşi îndreaptă tot mai mult atenţia spre aspectele încă neexplorate ale mării ca sursă a medicamentelor viitorului.

Deci, coralii sunt mult mai mult decât o atracţie turistică, un ornament pentru acvarii şi o materie primă pentru podoabe, mult mai mult decât frumuseţe şi bogăţie de culori. Ar mai fi multe de spus şi despre importanţa lor în studiile de paleontologie, în cercetările asupra climei, ca şi despre impactul nefast al civilizaţiei asupra lor, despre nevoia stringentă de a apăra aceste extraordinare, dar fragile creaţii ale naturii. Pentru că au mult, enorm de oferit, iar posibilităţile lor sunt, în cea mai mare parte, încă nedescoperite.