Prima pagină Stiinta

De vorba cu extraterestrii

01.19.2007 | ● Vizualizări: 940
De vorba cu extraterestrii     extraterestri, + zoom
Galerie foto (1)

In urma cu 30 de ani, era trimis in spatiu primul mesaj radio care avea drept scop contactarea unei eventuale civilizatii extraterestre. De atunci, cercetatorii concep noi si noi "scrisori". Exercitiul este insa mult mai anevoios decat pare la prima vedere.

Sa presupunem ca trebuie sa scrieti un mesaj intr-o limba necunoscuta, catre un destinatar de a carui existenta nici macar nu sunteti siguri… Va dati seama ce problema! De aceasta se ocupa un grup de cercetatori americani de la celebrul SETI Institute (Search for Extra Terrestrial Intelligence Institute), singurul organism din lume insarcinat cu detectarea si cercetarea vietii extraterestre. De trei ani de zile, specialistii au ca misiune oficiala punerea bazelor unei punti de comunicare cu extraterestrii. Un demers care, desi poate parea extravagant, ridica si intrebari serioase. In definitiv, oamenii de stiinta trebuie sa reuseasca sa „conceapa un mesaj interstelar care sa fie marturia fidela a umanitatii in toata complexitatea sa“, explica Douglas Vakoch, conducatorul grupului de cercetare Compunerea Mesajelor Interstelare de la SETI Institute. Sarcina nu este usoara. In primul rand, trebuie definit continutul cu adevarat universal, reprezentativ, pe care omul l-ar putea trimite. Apoi, trebuie determinat suportul viitorului mesaj si mijlocul de comunicare pentru a permite transmisia sa, fara a uita de posibilitatea de a primi un raspuns… O problema complicata, filosofica, lingvistica si tehnologica in acelasi timp.

La 16 noiembrie 1974, era emis in spatiu primul mesaj interstelar radio, de la statia astronomica Arecibo din Porto Rico. Trei ani mai tarziu, sondele Voyager 1 si 2 au transportat in periplul lor prin sistemul solar o „enciclopedie terestra“ care continea texte, imagini si sunete selectate de catre cercetatorii de la NASA. Prima constatare: de fiecare data, fizica, matematica si biologia alcatuiau nucleul mesajului. „In secolul al XIX-lea, existau deja incercari de a-i contacta pe locuitorii de pe Luna sau Marte, prin desenarea de figuri geometrice pe sol, punandu-se focuri in desert sau defrisandu-se regiuni imense din padurile siberiene“, explica Douglas Vakoch. „Insa, pentru ca descriu legi ale naturii presupuse a fi valabile in intregul Univers, stiintele s-au impus in mod natural ca baza a unui limbaj universal.“

Astazi, cercetatorii americani considera ca a venit timpul sa se revizuiasca ceva: nu pentru ca stiintele si-ar fi pierdut din valabilitate, ci pentru ca ele aduc o abordare partiala a problemei. Arta, sociologia, filosofia, istoria isi au si ele locul in viitoarele mesaje catre extraterestri, povestind viata omului pe Pamant.
Convins de necesitatea unei abordari multidisciplinare si internationale, Douglas Vakoch invita constant oameni de stiinta, artisti si ganditori din toate domeniile sa participe la sesiunile de lucru pe care le organizeaza in lumea intreaga pe tema compunerii mesajelor interstelare.

Riscuri de neintelegere
In mod evident, fiecare disciplina propune reprezentarea umanitatii din punctul ei de vedere. Rezultatul este atat de vast, incat viitorul mesaj interstelar nu exista deocamdata nici macar in stadiul de ciorna. Daca ceea ce va contine mesajul ramane o problema, una si mai mare o constituie eventuala intelegere a acestuia. Este imposibil sa se disocieze semnele, suport al comunicarii (cum este alfabetul pentru acest articol), de sensul acestora (continutul articolului) si de context. Nimic nu garanteaza ca extraterestrii, receptand mesajul trimis de la Arecibo cu o reprezentare a corpului uman, vor intelege acelasi lucru ca si noi si vor percepe reprezentarea drept imaginea speciei noastre. Daca o vor privi invers, vor vedea o creatura cu sase labe sau o baltoaca sau orice altceva… In plus, vor trebui sa inteleaga ca noi scriem in linie, incepand din stanga sus.

„Un semn este decodat de destinatar cu toata subiectivitatea propriilor cunostinte, a culturii si istoriei sale etc. Evident, cu toate riscurile de neintelegere care pot aparea“, explica Richard Saint-Gelais, specialist in semiotica la Universitatea Laval din Québec, care a participat la ultimele intalniri organizate de Vakoch cu lingvistii.

Este oare posibil sa se conceapa niste semne universale, care sa contina in ele insele indicatii pentru interpretarea lor? Inspirandu-se din lucrarile matematicianului Hans Freudenthal, care, in anii ’60, imagina o „lingua cosmica“ plecand de la notiuni matematice, doi cercetatori canadieni au incercat acest lucru in 1999 si 2003, cu ocazia trimiterii ultimelor mesaje interstelare radio de la baza rusa din Evpatoria. „Mesajul nostru se bazeaza pe ideea invatarii“, explica Yvan Dutil si Stéphane Dumas, fizicieni in cadrul guvernului federal din Québec. „La inceputul mesajului, destinatarul descopera semnele si notiunile simple care ii sunt asociate (numere, operatii matematice). Apoi aceste semne, concepute pentru a se evita orice ambiguitate a lecturii, sunt utilizate pentru abordarea unor notiuni mai complexe, cum ar fi cea a ADN-ului.“ Ce se va intampla insa cu „egalitatea“ si „democratia“, doua notiuni pe care cercetatorii se chinuie sa le codifice in acelasi mod? Ei insisi recunosc ca procesul va necesita timp…

In aceasta minunata incurcatura, sa alegi un mijloc de transmisie ar trebui sa fie mai simplu. Nici aici insa lucrurile nu sunt clare. Daca se elimina metodele mai „exotice“, care fac apel, de exemplu, la emisia de neutrini, raman doua tabere opuse: partizanii undelor electromagnetice si sustinatorii navelor spatiale care sa transporte mesajul. Balanta inclina spre undele electromagnetice, mai exact spre cele radio, chiar daca SETI dezvolta in paralel, de cativa ani, un program centrat pe laser. Principiul: transmiterea, sub forma de modulatii de frecvente, a unui mesaj codat in prealabil in sistem binar, care sa calatoreasca in Univers cu atat mai departe cu cat puterea emisiei va fi mai mare. „Transmiterea de mesaje radio ramane mijlocul cel mai economic si mai bine controlat“, sustine Douglas Vakoch. „Daca laserul, care este mai puternic, permite transmiterea unui volum mai mare de informatii, undele radio raman mijlocul de transmisie care intampina cele mai putine interferente stelare.“

Doar 21.000 de ani
Si daca, totusi, varianta cea mai buna ar fi transmiterea numarului maxim de mesaje posibile sub toate formele imaginabile? Eforturile noastre de a comunica ar putea sa vorbeasca despre noi mai mult decat orice mesaj care, in fond, are prea putine sanse de a fi decodificat. Pentru ca, de fapt, nu stim nimic despre civilizatia pe care incercam sa o contactam... O avea oare ochi pentru a citi „scrisoarea“ noastra?

Christopher Rose si Gregory Wright, doi oameni de stiinta de la Universitatea Rutgers, New Jersey, au calculat ca transmiterea unui mesaj prin unde radio, cum a fost cel de la Arecibo din 1974, costa, in energie, la fel de mult ca trimiterea la bordul unei sonde spatiale a 1.015 biti de date gravate la scara atomica! Mai exact, echivalentul a 30 de milioane de carti si de imagini, stocate intr-un degetar. Sa emiti semnale, explica ei, presupune in plus faptul ca ele sa fie receptionate in momentul trecerii lor; deci ar trebui facute mai multe incercari, pentru a multiplica sansele de contact, stiut fiind ca undele, indepartandu-se, vor sfarsi prin a se dispersa. Pentru Vakoch insa argumentul nu este acceptat decat daca se doreste transmiterea unui mesaj interstelar care sa contina cantitati colosale de informatii. „Mesajele pe care le concepem noi, cum a fost si cel de la Arecibo, nu contin decat cateva sute de mii, maximum cateva milioane de biti. De aceea, undele radio raman cel mai bun mijloc de a proiecta un dialog cu o civilizatie extraterestra, caci trimiterea unei sonde ar necesita mii de ani pentru a acoperi aceleasi distante.“

Sa nu ne bucuram insa prea repede: la modul la care calatoresc, undele de la Arecibo vor mai face inca 21.000 de ani pana sa ajunga la destinatie, adica la norul globular Messier 13. De ce tocmai acolo? Pentru ca densitatea lui de stele inmulteste sansele de a gazdui viata extraterestra. In concluzie, sunt necesari peste 40.000 de ani pentru a avea si o confirmare de primire.

Cercetatorii de la SETI ne asigura ca aceasta asteptare nu ii va lasa someri, pentru ca, incercand sa le scriem extraterestrilor, ne adresam noua insine. „Faptul de a ne imagina continutul viitorului mesaj interstelar ne face sa ne gandim la viziunea antropocentrica a Universului. Vom castiga, poate, o mai buna intelegere a omului si a vietii pe Pamant.“ Fara a mai pune la socoteala avantajul de a pregati pamantenii sa decripteze, intr-o zi, un mesaj venit din spatiu: este de altfel strategia adoptata astazi de SETI – ascultarea in permanenta, in speranta captarii unui semnal. Un protocol international, prezentat la ONU in 2001, a fost redactat ca ghid in cazul unui contact extraterestru. Principiul sau? A nu se raspunde! „Cel putin pana cand decizia de a trimite la randul nostru un mesaj nu va fi fost luata, in urma unui consens privind continutul“, precizeaza  Douglas Vakoch. Pentru moment, se pare, deci, ca nici un mesaj interstelar nu este gata sa paraseasca Pamantul.


FACTS


Mesajul lui Drake


O succesiune de 1.679 biti, codati pe 73 de linii si 23 de coloane, presupusa a reprezenta primele zece numere, atomii de carbon si de oxigen, molecula de ADN, un om si sistemul solar: iata ce vor descoperi extraterestrii daca vor recepta undele radio emise pe 16 noiembrie 1974 de la statia astronomica americana Arecibo, aflata pe insula Porto Rico. Compus de astrofizicianul Frank Drake, acest prim mesaj interstelar radio isi continua si astazi calatoria spre norul globular Messier 13 (foto), din constelatia Hercule. Data prevazuta pentru sosire: peste 21.000 de ani.


Inauntrul lui Allen


Din pacate, finantatorii nu s-au inghesuit niciodata sa sustina SETI… De zece ani, Institutul se lupta sa gaseasca sprijin pentru a achizitiona cele mai noi tehnologii. Pentru radiotelescopul Allen din California, care va permite, de la sfarsitul anului 2005, sondarea Universului 24 de ore din 24, sapte zile din sapte, sprijinul a venit, culmea!, din partea Microsoft.

Allen Telescope Array (ATA) este un tip de telescop radio cunoscut sub numele de interferometru. Experimentat in Cambridge, Marea Britanie, interferometrul este compus dintr-un numar de elemente telescopice mai mici, fiecare dintre acestea alimentand cu semnale un computer central care le combina intre ele. Desi se comporta ca si cum ar fi un singur telescop, atunci cand va fi complet operational si va folosi 350 de antene parabolice, telescopul britanic va deveni cel mai mare din lume. Prin comparatie, Very Large Array, telescopul din New Mexico, foloseste doar 27 de elemente, fiecare cu diametrul de 25 de metri.

In plus, astronomii care vor lucra la ATA (in trei schimburi, pentru ca telescopul radio poate opera zi si noapte) vor putea ramane peste noapte in dormitoare special amenajate in situ.


E.T. Semnal


In 2003, acelasi semnal radio a fost receptionat, in trei reprize, pe ecranele cercetatorilor de la Institutul SETI. Simpla coincidenta sau un semn din spatiu? Semnalul s-a dovedit a fi o interferenta cu satelitii de telecomunicatii. Se pare ca extraterestrii nu se grabesc sa ne scrie, asa ca Phoenix2, proiectul SETI pentru observarea a 800 de stele pe parcursul a zece ani, a fost sistat in februarie 2004.


Cronologie


Sec. al II-lea d.Hr. Lucian din Samosata imagineaza in cartea sa Verae historica extraterestri care dispun de un sistem universal de observare, sonor, tactil si vizual (un fel de megasimt).

Sec. al XVIII-lea
. Savantii concep sisteme vizuale de comunicare cu Luna (focuri in desert etc.)

1959. Giuseppe Cocconi si Philip Morrison (foto) dau startul stiintei moderne a cautarii extraterestrilor, printr-un articol aparut in gazeta Nature, in care demonstreaza capacitatea undelor radio de a trimite semnale interstelare.  

1960.
Frank Drake initiaza Proiectului Ozma, prima cercetare serioasa care dezbate problema semnalelor extraterestre. Pentru partea practica a proiectului, Drake foloseste telescopul radio cu diametrul de 26 de metri al Observatorului Green Bank, SUA.

1961.
Intr-o reuniune a celor de la SETI la Green Bank, in vestul Virginiei, Frank Drake prezinta o ecuatie prin care estimeaza numarul civilizatiilor extraterestre care ar putea exista in galaxie: 10.000.

1967. Anthony Hewish (foto) si Jocelyn Bell sesizeaza vibratii inteligente ale unei surse radio si, crezand ca sunt semnale extraterestre, le numesc „Micul om verde“, dar ulterior se conving ca acestea provin de la un simplu pulsar.

1971. Proiectul Cyclop al NASA cere Guvernului SUA 10 miliarde de USD pentru constructia unei baze de cercetari cu 1.000 de telescoape radio de 100 de metri diametru, care sa cerceteze in mod eficient semnalele extraterestre. Proiectul nu este aprobat.

1972. O placa gravata care reprezinta evolutia speciei umane este amplasata la bordul sondelor spatiale Pioneer 1 si 2, in speranta ca va fi descoperita de „alieni“.

1974. La baza Arecibo din Puerto Rico, Frank Drake lanseaza primul mesaj interstelar destinat extraterestrilor.

1977. O enciclopedie de texte, imagini si sunete este trimisa in spatiu la bordul sondelor Voyager 1 si 2.

1979. Decanul SETI, Carl Sagan (foto), impreuna cu Louis Friedman si Bruce Murray, fondeaza Societatea Planetara. Prin intermediul acesteia, ei sustin financiar dezvoltarea proiectelor SETI si ale altor institute.

1979. Universitatea Berkeley din California lanseaza SERENDIP (Cercetarea semnalelor extraterestre surprinse de radioamatori). Programul functioneaza si in ziua de astazi.

1980. Paul Horowitz construieste primul „analizator spectral“ care poate descifra mai multe canale radio simultan si are marele avantaj de a fi portabil. Pana in prezent, Horowitz a monitorizat 80 de milioane de canale radio.

1982. Senatorul William Proxmire ameninta NASA ca va inchide SETI. Carl Sagan il convinge personal pe senator de necesitatea Institutului si, astfel, NASA finanteaza in continuare tehnologiile acestuia.

1984. Frank Drake si alti cercetatori SETI participa, impreuna cu experti NASA, la cel mai amplu program de cercetare a semnalelor extraterestre realizat pana atunci.  

1992. La 500 de ani dupa ce Columb a descoperit America, NASA inaugureaza propriul program SETI. Acesta consta intr-o supraveghere permanenta a cerului si in cercetarea detaliata a anumitor stele (lista acestora nu a fost facuta publica in totalitate).

1993. Senatorul american Richard Bryan critica, in cadrul unei sedinte a Congresului, activitatea SETI, argumentand ca timp de 23 de ani guvernul SUA a aruncat pe geam 60 de milioane de dolari pentru fabulatiile acestuia.

1995. Institutul SETI intra in posesia echipamentului necesar pentru a demara Proiectul Phoenix2, care continua cercetarea tintelor NASA, prin amplasarea de noi telescoape radio in toata lumea.

1998. Folosindu-se de telescopul optic de 154 cm de la Harvard, Paul Horowitz incepe cautarea mesajelor extraterestre prin analizarea semnalelor razelor laser care vibreaza. Cercetarea sa continua, iar astazi Horowitz foloseste noul telescop optic de 183 de cm.

1999. Software-ul SETI@home a fost lansat pe piata si a atras milioane de useri care au instalat pe PC-urile de acasa sau de la munca platforma SERENDIP IV. Prin intermediul acesteia, se decodeaza mesajele radio inregistrate de telescoape, in vederea detectarii eventualelor semnale extraterestre.

2003. In Rusia, de la radiotelescopul statiei de cercetare Evpatoria, sunt trimise peste un milion de mesaje interstelare, primite prin e-mail de la navigatori pe internet din toata lumea.

2004. La observatorul radio Hat Creek din California incepe constructia celui mai performant radiotelescop de pe Terra. Acesta va avea 350 de discuri si este botezat Allen.

2025?
Telescopul Allen va intercepta semnale identificabile de origine extraterestra. Apoi va urma decodificarea acelor semnale...


Dictionar


An-lumina Unitate de masura astronomica. Reprezinta distanta pe care o unda de lumina (sau o unda radio) o strabate intr-un an de zile si este echivalentul a 9.461 de miliarde de kilometri.

Canal radio Banda ingusta de transmisie a frecventelor radio folosita pentru  transmiterea unui semnal. Spectrul radio poate fi divizat in miliarde de canale.

Analizator spectral Aparat care investigheaza semnalele radio, in cautarea codurilor transmise de o alta civilizatie.

Telescop radio De obicei este un dispozitiv in forma de disc care colecteaza si focalizeaza undele radio cosmice pe care le primeste.

Proiectul Phoenix Principalul proiect al Institutului SETI; a debutat in anul 1995 si a fost finantat initial de NASA, iar apoi de Guvernul SUA.

Tag-uri: extraterestri | seti | ozn