Home » D:News » Bacilul leprei e capabil de o adevărată „alchimie biologică”

Bacilul leprei e capabil de o adevărată „alchimie biologică”

Bacilul leprei e capabil de o adevărată „alchimie biologică”
Publicat: 19.01.2013
Descoperirea a fost descrisă de specialişti drept „uluitoare” şi „incitantă”. Pentru prima dată, bacteria care provoacă lepra a fost observată în timp ce desfăşura un proces cu adevărat spectaculos: transformarea unor părţi din corpul gazdei în conformitate cu propriile „interese”.

Bacilul leprei poate transforma nervii în celule stem şi ţesut muscular, au constatat cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh. Tehnica sofisticată prin care bacteria reuşeşte aşa ceva ar putea sta la baza dezvoltării unor tratamente noi şi ar putea ajuta progresul cercetărilor în domeniul celulelor stem.

Procesul pe care oamenii de ştiinţă au reuşit să-l realizeze în laborator, cu preţul unor eforturi de ani de zile – transformarea celulelor pielii în celule stem pluripotente, care se pot apoi transforma în alte tipuri de celule, de la fibre musculare la neuroni – este realizat, în mod natural, de bacilul leprei, care manipulează, în propriul său interes, celulele din corpul gazdei.

Experimentele pe şoareci şi pe celulele cultivate în laborator au arătat că bacilul leprei infectează celulele nervoase. Apoi, în câteva săptămâni, bacteria începe să modifice celulele nervoase în propriul său interes. Biochimia celulelor se schimbă şi ele se transformă în celule stem.

Acestea, spre deosebire de celulele din nervi, se pot răspândi în tot corpul.

Fiind vorba despre celule generate chiar de organismul gazdei, sistemul imunitar al acesteia nu le atacă, aşa că aceste celule stem se pot instala oriunde, fără a fi eliminate de mecanismele de apărare imunitară.

Şi astfel, ele se pot instala în muşchi şi se pot transforma în celule musculare.

Este o descoperire majoră, fiind prima dată când se observă faptul că o infecţie bacteriană poate determina producerea celulelor stem.

Cercetătorii speră că descoperirea va duce la o înţelegere mai clară a acestei maladii (lepra) şi la găsirea unor noi moduri de a produce celule stem, care, se preconizează, vor sta la baza viitoarelor tratamente pentru o multitudine de boli.

Autorii studiului cred că e posibil ca şi alte bacterii să fi dezvoltat aceeaşi capacitate de a-şi reprograma gazda.

Prof. Chris Mason, specialist în cercetări asupra celulelor stem la University College London, descrie această capacitate a bacilului leprei de a induce transformarea unui tip de celule mamaliene în altul drept o adevărată  „alchimie” realizată de natură. Această uimitoare descoperire, consideră el, scoate în evidenţă extraordinara complexitate a interacţiunilor între mamifere şi bacterii, precum şi ingeniozitatea oamenilor de ştiinţă, care au reuşit să dezvăluie mecanisme de producere a bolilor care în urmă cu un deceniu păreau de domeniul SF. Pasul următor, a mai spus el, constă în a traduce această informaţie în beneficii reale pentru pacienţi.

Prof. Diana Lockwood, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, a fost mai rezervată în privinţa viitoarelor beneficii ale acestei descoperiri pentru sănătatea oamenilor. Recunoscând că descoperirea faptului că bacteria poate reprograma celulele este foarte interesantă şi incitantă, ea a avertizat totuşi că între aceste cercetări şi lepra ca preocupare clinică este o distanţă şi a afirmat că nu crede că descoperirea va duce la dezvoltarea unor noi tratamente.

Dr. Rob Buckle, director al colectivului de medicină regenerativă din cadrul Medical Research Council, a declarat că descoperirea este importantă nu numai pentru a înţelege cum putem trata această infecţie bacteriană, ci şi pentru domeniul, aflat în progres accelerat, al medicinii regenerative.

Sursa: BBC News

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică